Performanță pentru viață!

Orar : Luni - Vineri | 08:00 - 20:00
  Contact : (+40) 268 448 000

Archive for April 2018

shutterstock_696188545

Cancerul de ovar, opțiuni terapeutice

Din punctul de vedere al incidenței, cancerul ovarian se situează pe locul 18 în topul bolilor maligne diagnosticate la nivel global și pe locul al 7-lea în ceea ce privește cancerele diagnosticate în rândul femeilor. Se estimează că, anual, peste 230 de mii de femei din întreaga lume se îmbolnăvesc de cancer ovarian. Multe dintre cazuri sunt diagnosticate în stadii avansate, pentru că boala nu dă semne în stadiu incipient. Pentru 30-50 la sută dintre paciente, rata de supraviețuire poate ajunge la 5 ani în condițiile în care se aplică tratamentul optim, în timp cât mai scurt. Iată câteva dintre opțiunile de tratament.

  1. Intervenția chirurgicală. Operația reprezintă prima opțiune de tratament în cazul cancerului ovarian. Aceasta poate varia de la îndepărtarea ovarului afectat de cancer și a trompei aferente până la extirparea ambelor ovare și uterului, în funcție de vârsta pacientei, stadiul bolii. În funcție de tipul de cancer și de stadiu, boala malignă ovariană poate fi o tumoră localizată în ovar, poate fi extinsă în țesuturile și organele din zona abdominală, precum trompa uterină, uterul sau vezica urinară, poate implica nodulii limfatici din abdomen sau poate să fie deja însoțită de metastaze. Intervenția trebuie făcută de către un ginecolog expert în chirurgie oncologică, pentru că boala necesită abordări diferite în funcție de localizare și stadiu. Sunt situații când medicii recomandă histerectomia sau cazuri, precum cele diagnosticate cu cancer ovarian epitelial care s-a extins, în care îndepărtarea țesutului tumoral presupune o abordare complexă, care poate include inclusiv îndepărtarea unei porțiuni din colon, stomac, ficat, pancreas sau îndepărtarea splinei. Extirparea optimă a țesutului tumoral crește șansele ca pacientele să nu mai aibă nevoie de o intervenție ulterioară.
  2. Chimioterapia. La fel ca în alte tipuri de cancer, și în cel ovarian una dintre opțiunile de tratament o reprezintă chimioterapia. Administrarea medicamentelor destinate stopării dezvoltării celulelor maligne se face sistemic și poate fi eficace atât în cancerele ovariane aflate în primele stadii, cât și în cele avansate, când există deja metastaze. De obicei, chimioterapia în cancerul ovarian reprezintă administrarea unor combinații de substanțe chimioterapice intravenos . Ciclurile de tratament pot include mai multe sesiuni. Există și o formă de administrare a chimioterapiei direct în abdomen, chimioterapia intraperitoneală. Deși medicamentele evoluează permanent, chimioterapia poate avea în continuare efecte adverse precum starea de rău, aftele bucale, lipsa poftei de mâncare, pierderea părului. În plus, chimioterapia poate afecta și celulele sănătoase din corp, de aceea, este însoțită permanent de teste și analize pentru monitorizarea stării pacientelor. Unele dintre efectele adverse pot fi combătute prin administrarea unor medicamente adjuvante și dispar după încetarea tratamentului. Însă chimioterapia poate avea și efecte adverse pe termen lung precum afectarea măduvei osoase, a rinichilor  și a terminațiilor nervoase.
  3. Terapia țintită. Spre deosebire de chimioterapie care acționează sistemic, sistemele de tratament targetat în oncologie au fost gândite special pentru a viza doar celulele maligne și structurile vasculare care le hrănesc. Astfel, terapiile oncologice de ultimă generație pot fi utilizate și în cancerul ovarian, având mai multe principii: unele pot încetini și chiar stopa dezvoltarea tumorilor țintind vasele de sânge care le alimentează, altele pot inhiba refacerea ADN-ului celulelor maligne. Aceste clase de medicamente se folosesc de puțin timp, se devoltă permanent și în unele  funcționează împreună cu chimioterapia. In anumite tipuri histologice este foarte importanta determinarea unei mutatii genetice BRCA1, daca aceasta este pozitiva pacienta poate beneficia de un tratament de intretinere in caz ca a raspuns la chimioterapia cu saruri de platina si astfel se poate prelungi intervalul liber de boala.
  4. Radioterapia. Spre deosebire de alte tipuri de cancer, în cel ovarian, radioterapia nu este folosită cu scop adjuvant sau curative ci doar paliativ – iradiere antialgica.
Detalii
shutterstock_533672527

9 lucruri importante pe care trebuie să le știți despre mamografie

Mamografia este una dintre cele mai importante investigații destinate monitorizării stării de sănătate a femeilor, care face parte din programele moderne de prevenție a cancerului mamar. Există câteva informații esențiale pe care orice femeie trebuie să le știe despre această investigație care a redus mult rata de mortalitate prin cancer mamar.

  1. Mamografia se face periodic după vârsta de 40 de ani (între 40 și 44 de ani, recomandarea e să fie făcută anual, între 45 și 54, mamografia anuală devine obligatorie, iar după 55 de ani, mamografia poate fi făcută la doi ani). Însă programul de screening poate începe și mai devreme de 40 de ani dacă persoana respectivă are rude de gradul 1 care au făcut cancer înaintea vârstei de 40 de ani.
  1. Mamografia presupune vizualizarea țesutului mamar cu ajutorul razelor X. Dozele de radiație sunt mici, iar beneficiile mamografiei sunt atât de importante încât puse în balanță cu expunerea la iradiere, câștigă detașat.
  1. În timpul mamografiei, un medic expert în radiologia sânului va evalua starea țesutului mamar și își va da seama dacă sunt calcifieri sau modificări suspecte, potențial maligne.
  1. Datele obținute prin mamografie sunt, de obicei, corelate cu alte informații despre starea pacientei, iar medicul va putea face un scor de risc pentru o afecțiune mamară benignă sau malignă.
  1. Atunci când evaluează starea de sănătate a sânilor, medicii iau în calcul și densitatea mamară
  1. La ora actuală, mamografia digitală presupune colectarea informațiilor despre țesutul mamar și stocarea lor într-un computer pentru a putea fi ușor accesate de către specialiști.
  1. Mamografia nu are o precizie de sută la sută: există situații când rezultatul este fie fals negativ, fie fals pozitiv.
  1. La persoanele tinere cu risc crescut de cancer mamar (cazuri în familie, prezența genelor BRCA1 și BRCA 2, densitate mamară crescută), investigația este însoțită obligatoriu de ecografie mamară și, eventual, de RMN mamar.
  1. Mamografia poate fi făcută și de către persoanele care au implanturi mamare. În unele situații, medicul va capta câteva imagini în plus pentru o mai bună apreciere a situației.
Detalii
shutterstock_708591364

11 lucruri importante despre HPV, virus care provoacă diverse tipuri de cancer

Virusul HPV este unul din cele mai răspândite virusuri din lume, care afectează cel mai frecvent organele sferei genitale, atât la femei cât și la bărbați. Majoritatea  populației contactează cel puțin un tip de virus HPV de-a lungul vieții. Iată câteva lucruri pe care oricine ar trebui să le știe despre acest virus.

  1. HPV reprezintă un grup de virusuri (peste 150), unele mai puțin periculoase, care pot duce la apariția nevilor sau papiloamelor, iar altele care – în anumite condiții, în timp – pot duce la dezvoltarea cancerului.
  2. Cel mai frecvent infecția HPV se transmite pe cale sexuala – vaginală, anală sau orală.
  3. O persoană se poate infecta cu HPV nu doar ca urmare a contactului sexual cu penetrare, virusul poate ajunge în organism și prin contact intim, direct cu pielea unei persoane infectate, dar în aceste situații cel mai frecvent duce la apariția verucilor și condiloamelor.
  4. Marea majoritate a infecțiilor cu HPV nu dau simptome și trec fără niciun tratament, unele în câteva luni, altele în ani de zile.
  5. Printre tulpinile de HPV, există unele mai agresive, care în timp se pot transforma în cancer, acestea fiind localizate la nivelul colului uterin, vulvei, vaginului, penisului, anusului și cavitate orala.
  6. Conform estimărilor, HPV este responsabil pentru apariția a 90 % dintre cancerele cervicale și anale, 70% din cele vaginale și vulvare și 60% din cele peniene.
  7. Cel mai frecvent tip de cancer provocat de HPV este cel de col uterin, tulpinile 16 și 18 fiind cel mai des implicate.
  8. Pentru că nu dă simptome în stadii incipiente, infecția cu tulpinile HPV oncogene localizată la nivelul colului uterin poate trece neobservată. De aceea specialiștii recomandă testarea Babeș Papanicolau care pune în evidență potențiale modificări la nivelul colului uterin. Pentru a evidenția și trata orice leziune înainte ca aceasta să se malignizeze, testarea trebuie făcută începând de la varsta de 25 de ani și în anumite situații se poate stopa la 65 de ani.
  9. După vârsta de 30 de ani, medicii pot recomanda, alături de testul Babeș- Papanicolau, o analiză – HPV DNA – care poate depista tipul de tulpină HPV care a produs infectarea.
  10. Studiile au demonstrat că infecția HPV, alături de consumul de alcool și fumat, poate fi factor de risc pentru apariția cancerelor orofaringiene.
  11. Vaccinul împotriva HPV poate preveni infectarea, însă nu acoperă toate tulpinile (deși tulpinile care sunt implicate cel mai frecvent în dezvoltarea cancerului), de aceea vizita la ginecolog și testarea Babeș Papanicolau trebuie făcute periodic. Specialiștii americani recomandă efectuarea vaccinului la adolescenți si adulți tineri, începând de la 11-12 ani până la 26 de ani. În România vârsta de vaccinare este de 11-12 ani.
Detalii
Gozman bun

Dr. Bogdan Gozman: recomandări de ultimă generație în diagnosticarea și tratarea cancerului mamar

Tratamentul pentru cancerele mamare evoluează continuu, iar unele dintre medicamente de ultimă generație încep să fie disponibile și în România. Diagnosticul molecular, de mare acuratețe, este un factor important în stabilirea unei terapii personalizate, pentru fiecare tip de tumoare. În plus, administrarea chimioterapiei se face prin metode moderne, care protejează pacientele de potențiale efecte adverse. Descrie tabolul noutăților în tratamentul cancerului mamar, dr. Bogdan Gozman, medic primar oncologie medicală, director medical în cadrul Spitalului Onco Card din Brașov.


Care sunt cele mai frecvente tipuri și subtipuri de cancer mamar pe care le diagnosticați în România?

Dr. Bogdan Gozman: Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la femei. Clasificările cel mai frecvent utilizate sunt cea clasică anatomopatologică și cea moleculară. Dintre tipurile histopatologice clasice, cel mai frecvent este carcinomul ductal invaziv. Clasificarea cea mai utilizată în prezent este însă cea moleculară, aceasta având rol prognostic și fiind obligatorie în stabilirea indicației terapeutice. În ordinea frecvenței, tipurile moleculare de cancer mamar sunt cel Luminal A (70-75% din cazuri), triplu negativ, Luminal B, Her2 pozitiv.

Ce terapii medicamentoase recomandați în funcție de stadiul bolii?

Dr. Bogdan Gozman: Terapia cancerului de sân este extrem de complexă și include mai multe specialități: chirurgia, oncologia medicală, radioterapia, imagistica medicală. Terapiile medicamentoase sunt, bineînțeles, individualizate în funcție de vârsta pacientei, stadiul bolii, factorii de prognostic anatomo-patologici. Acestea sunt chimioterapia, terapia moleculară țintită, hormonoterapia. În stadiile incipiente și fără factori de risc, terapia medicamentoasă poate cuprinde doar tratament hormonal (sub forma de tablete), în timp ce în stadiile avansate, tratamentul va include aproape întotdeauna și chimioterapia intravenoasă.

Cum va ajuta tehnologia modernă în administrarea terapiei (camerele implantabile)?

Dr. Bogdan Gozman: Terapia oncologică aduce beneficii indiscutabile în tratamentul cancerelor mamare, în schimb, ca orice tratament, are și reacții adverse. Una din problemele cu care se confruntă pacientele care fac chimioterapie este flebita, adică inflamația venelor periferice care implică puncții venoase repetate pentru montarea căii de acces venoase. Această complicație poate fi evitată prin montarea unei camere implantabile „port a cath” înainte de începerea chimioterapiei. Dispozitivul este implantat în regiunea subclaviculară dreaptă, printr-o intervenție chirurgicală minimă în spitalizare de zi. Rolul camerei este de a introduce medicația direct în fluxul venos central, evitând inflamația venelor periferice și a pericolulului extravazării, ieșirii citostaticelor pe lângă calea de acces venos.

Ce teste și analize se fac pe parcursul terapiei pentru a-i evalua eficacitatea?

Dr. Bogdan Gozman: În cancerul de sân, evaluarea tratamentului se face prin consultul pacientei și recoltarea analizelor de laborator la fiecare administrare a chimioterapiei. Sunt necesare periodic și evaluări imagistice prin ecografie, mamografie, computer tomograf, în funcție de starea de sănătate a pacientei.

Ce aduce nou 2018 în tratarea cancerului mamar?

Dr. Bogdan Gozman: În primul rând, pentru țara noastră, anul 2018 aduce indicații noi ale unor medicamente existente de care vor beneficia un număr mai mare de paciente. Așteptăm date din studiile clinice despre eficiența imunoterapiei și în cancerul mamar, rezultatele par foarte promițătoare.

Ce alte afecțiuni pot periclita șansele de tratare și vindecare a cancerului mamar?
Dr. Bogdan Gozman: Există o serie de afecțiuni care pot periclita șansele de a efectua un tratament optim. În primul rând, acestea sunt bolile cardio-vasculare, aflate pe primul loc în categoria bolilor cronice; există mai multe clase de medicamente oncologice care pot afecta funcția inimii, motiv pentru care solicităm întotdeauna o evaluare complexă – cu examen clinic, EKG, ecografie cardiacă, înaintea inițierii tratamentului.

Cum pot fi atenuate efectele adverse ale chimioterapiei?

Dr. Bogdan Gozman: Cele mai frecvente reacții adverse ale chimioterapiei sunt toxicitatea digestivă (grețurile și vărsăturile), toxicitatea hematologică (afectarea globulelor albe și roșii, trombocitelor), căderea părului, astenia. În prezent, există o serie de tratamente foarte eficiente împotriva lor: tratamentele antiemetice moderne au scăzut riscul de apariție a grețurilor și vărsăturilor, scăderea globulelor albe și roșii este controlată prin utilizarea medicamentelor care stimulează producerea de leucocite și hematii. Căderea părului poate fi prevenită cu ajutorul unui aparat special care împiedică pătrunderea citostaticelor în vasele de sânge de la nivelul scalpului. De asemenea, recomand pacientelor în curs de chimioterapie să aibă o alimentație echilibrată, iar dacă doresc să urmeze regimuri alimentare stricte, să le amâne până la finalizarea chimioterapiei.

Care sunt terapiile care dau rezultate în cazul metastazelor?
Dr. Bogdan Gozman: Tratamentul bolii metastatice în cancerul mamar include mai multe clase de medicamente în funcție de localizarea și gravitatea lor (de exemplu, metastazele osoase sunt mai puțin grave față de cele hepatice sau pulmonare): chimioterapia, terapia moleculară, terapia hormonală, radioterapia și chirurgia.

Când se recomandă mastectomia? 
Dr. Bogdan Gozman: Exista indicații absolute, dar și relative ale chirurgiei radicale a sânului. Mastectomia este necesară, de obicei, în stadiile avansate, în cazul tumorilor cu mai multe focare și a celor situate în centrul sânului. În anumite cazuri, este de preferat temporizarea intervenției chirurgicale radicale și administrarea tratmentului oncologic pentru a reduce dimensiunile tumorii, existând șanse de a efectua o intervenție chirurgicală conservatoare, cu păstrarea sânului.

Ce impact poate avea fumatul în evoluția unui cancer mamar?

Dr. Bogdan Gozman: Fumatul are un impact negativ în general asupra stării de sănătate și este un factor de risc pentru apariția cancerului mamar. Totuși, nu se poate spune că acesta are o intervenție directă ulterior în evoluția bolii deja instalate. Este, bineînțeles, recomandată renunțarea la fumat.

Detalii