O N C O C A R D - Performanță pentru viață!

Orar : Luni - Vineri | 08:00 - 20:00
  Contact : (+40) 268 448 000

Despre testele de screening în cancerele de sân, colon, stomac, plămâni, ovare și tiroidă

43494469_1990550554334834_5226809791451496448_o

În ultimii ani, medicii oncologi care tratează cancere în diverse stadii pledează tot mai mult pentru programele anuale de monitorizare a stării de sănătate și respectarea acestora ca la carte. Asta și pentru a crește șansele de a surprinde orice leziune cu potențial malign sau una deja malignă în stadii incipiente. Există teste cu adevărat eficace în prevenirea cazurilor grave de boală, dar și altele cu o eficacitate mai puțin dovedită – toate descrise, pe larg, de medicul Andreea Pătrulescu, medic șef secție oncologi medicală din cadrul Spitalului Onco Card, Brașov.

Ce ne puteți spune despre ecografia mamară și mamografie?

Dr. Andreea Pătrulescu: Femeile trebuie să facă anual mamografie, cu sau fără ecografie mamară, după vârsta de 50 de ani. Un screening mamar sub vârsta de 50 de ani se face  pentru femeile care au antecedente hederocolaterale, adică rude gradul 1 sau gradul 2 cu cancer de sân sau cancer ovarian, dacă varsta este mai mică de 40 de ani, se face ecografie mamară (în cazuri atent selecționate se recomandă mamografie). Riscul unei femei care are o rudă de gradul 1 cu cancer de sân să facă un cancer mamar este de 40 de ori mai mare decât cel pentru populația generală. Pe lângă ecografie și mamografie, autopalparea sânilor este la fel de importantă. Eu cred că nu trebuie ignorată autoexaminarea pentru că foarte multe dintre pacientele care se prezintă vin după ce au descoperit “noduli” la autopalpare.

Ce se poate face la ora actuală pentru screeningul plămânilor?

Dr. Andreea Pătrulescu: Radiografia, din păcate, nu ne poate aduce informațiile pe care vrem să le obținem. La tomografie, pe lângă costuri, doza de iradiere e totuși destul de mare pentru a fi folosită ca screening. Screeningul presupune proceduri care se pot repeta fără foarte mari riscuri pentru pacient. Există computer tomograf cu doză scăzută de iradiere, iar studiile au arătat că acestea pot decela mai devreme cancerele de plămâni. La un moment dat, una dintre recomandările specialiștilor era că, dacă un mare fumător, adică un pacient a fumat un pachet pe zi 30, 40 de ani, si are un episod acut pulmonar: pneumonie, bronhopneumonie, ar trebui ca, după ce se remite tot, să facă o tomografie pentru că la mulți dintre ei poate fi vorba despre o tumoră pulmonară. Dar în România, computer tomograful nu e folosit la screening. Radiografia aduce informații, dar în momentul în care poți decela pe o radiografie un cancer pulmonar, de cele mai multe ori acesta nu mai este incipient.

Care este valoarea ecografiei în screening?

Dr. Andreea Pătrulescu:Ecografia nu aduce foarte multe informații, cu exceptia ecografiei mamare. Screeningul nu înseamnă depistarea unui cancer, înseamnă a decela o leziune precanceroasă sau un cancer foarte incipient. Nici în cancerul ovarian nu și-a dovedit foarte bine utilitatea. De fapt, în acest tip de cancer, nu și-au dovedit utilitatea nici ecografia abdominală, nici cea endovaginală, nici markerul CA 125, pe care multe femei îl fac chiar dacă nu au o patologie ginecologică. CA 125 poate crește de la hepatite, diskinezie, sindroamele de colestază, într-o infecție urinară, în anumite perioade ale ciclului menstrual, poate să crească și crește foarte mult, fără nicio legătură cu un cancer de ovare. Poate fi un fals pozitiv. Prezența genelor BRCA crește riscul dezvoltării unui cancer de ovar. Din 100 de paciente, dacă au mutație BRCA, 10-15 la sută dezvoltă cancerul de ovar. Dar nu există un test de screening eficient. Markerii tumorali nu sunt foarte specifici și sunt puține cancere unde ne putem ghida după markeri: cancerul colorectal, de pancreas și de ovar, dar îi coroborăm cu alte metode de diagnostic. Markerul tumoral e legat și de celulele noastre normale, dar și de cele maligne. Și ele cum sunt foarte active, pot să determine creșteri foarte mari ale markerilor. Dar la fel de bine, există cancere de colon, de exemplu, unde nu cresc markerii. Sau cancere de sân. Pot apărea metastaze, iar markerul să aibă valori normale. Revenind la cancerul de ovare, oricum, controalele ginecologice nu trebuie ignorate, trebuie făcute ecografii endovaginale și abdominală. Și ar fi de dorit să fie făcute de același medic, cu același aparat, aparat cu o bună acuratețe a imaginii. În cazul RMN-ului pentru ovare, pot fi rezultate fals pozitive pentru că la o femeie tânără, la nivelul ovarului apar foarte multe modificări. Sunt foliculii care apar, dispar.

Cât de valoroasă este colonoscopia?

Dr. Andreea Pătrulescu:Colonoscopia este foarte importantă, iar după 50 de ani, ar trebui făcută o dată la 5 ani. Pentru persoanele care au antecedente în familie, se începe mai repede, chiar și după 30 de ani, mai ales dacă, pe lângă antecedentele heredocolaterale, există tulburări de tranzit, alimentația nu e cum ar trebui să fie, iar fumatul e un obicei frecvent. Dacă se constată acești factori de risc, se poate începe mai devreme efectuarea colonoscopiilor. Dar după 50 de ani, ar trebui făcută o colonoscopie la 5 ani. Dacă un pacient a făcut o colonoscopie clasică și a fost bine și vrea să-și mai facă un control, atunci poate să facă o colonoscopie virtuală. Dar dacă se observă în colon un polip sau o modificare, trebuie examinată, adica rezecată, iar acest lucru e posibil doar în urma colonoscopiei clasice.

Pentru cancerul gastric, se poate face ceva?

Dr. Andreea Pătrulescu:Endoscopia nu se poate face de rutină, se face doar dacă există anumite simptome persistente. Și la fel, se face dacă în familie există rude de gradul 1 foarte tinere diagnosticate cu cancer gastric. Și nu puține sunt cazurile: am avut pacienți de 25 de ani, de 30 de ani, 37, care au avut diagnostic de cancer gastric.

Femeile suferă de diverse tulburări tiroidiene, dar cancerul de tiroidă nu este foarte frecvent. Care este atitudinea corectă în privința monitorizării acestei glande?

Dr. Andreea Pătrulescu:Ecografia tiroidiană se face doar dacă apare o problemă. Patologia tiroidiană benignă este foarte frecventă în țara noastră, avem boli autoimune, tiroidite. Primul pas ar fi o ecografie tiroidiană și dacă este un nodul care arată suspect, trebuie urmărit în timp și biopsiat dacă e nevoie. Apoi, trebuie făcute analizele de sânge și markerii tiroidieni. Sunt patologii care sunt benigne, dar care se asociază cu un risc de a dezvolta cancer de tiroidă, cum este tiroidita Hashimoto. Aceasta nu este rară în România și, în timp, poate să ducă la apariția unui carcinom papilar, care de obicei, nu este descoperit la început. Iar dacă este ignorat, se poate transforma într-unul mai agresiv. Oricum, majoritatea celor care suferă de afecțiuni tiroidiene au palpitații, ajung la medicul de familie, acesta evaluează și tiroida, și din aproape în aproape, pacienții sunt diagnosticați.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *