Performanță pentru viață!

Orar : Luni - Vineri | 08:00 - 20:00
  Contact : (+40) 268 448 000

All posts by Echipa Onco Card

Un specialist cu peste 35 de ani experiență în boli infecțioase se alătură echipei Onco Card

dr.Paraschiv

Centrul de Diagnostic și Tratament Oncologic Brașov anunță intrarea în echipa medicală a domnului doctor Paraschiv Dorin Marcel, medic primar specialitatea boli infecțioase.

Domnul doctor are o experiență de peste 35 de ani, experiență acumulată atât în Spitalul Județean Târgoviște, Secția Boli Infecțioase (unde a deținut și funcția de medic șef secție), cât și în

Detalii

Cancerul de piele: simptome, diagnotic și tratamente moderne

Patrulescu

Tot mai multe persoane se îmbolnăvesc de cancer de piele ca urmare a expunerii la soare și la solar. Razele ultraviolete sunt tot mai agresive din cauza subțierii stratului de ozon, iar perioadele de vacanță petrecute pe plajă predispun la îmbolnăvire. Din fericire, cancerul de piele beneficiază de tratamente moderne, care cresc șansele de supraviețuire pe termen lung. Medicul specialist oncolog Andreea Pătrulescu, din cadrul Spitalului Onco Card din Brașov expune pe larg cauzele apariției cancerului de piele și soluțiile moderne de tratament aplicate și în România, care pot fi decontate prin CNAS.

Care sunt cele mai frecvente tipuri de cancer de piele? Dar cele mai periculoase?

Dr. Andreea Pătrulescu: Cele mai frecvente cancere de piele sunt melanomul, carcinomul scuamos, carcinomul bazocelular și carcinomul cu celule Merkel. Dintre acestea, melanomul este cel mai agresiv, asociindu-se cu o mortalitate ridicată.

Cauzele apariției unui cancer de piele

Care sunt cauzele cancerului cutanat?

Dr. Andreea Pătrulescu: Numărul cancerelor de piele este în continuă creștere de la an la an. În parte, acest lucru se explică prin

Detalii

9 teste și analize recomandate femeilor pentru a diagnostica și trata un eventual cancer în stadiu incipient

Deși medicina a avansat enorm în ultimii ani în ceea ce privește diagnosticarea și tratamentul cancerului, acest grup de afecțiuni nu poate fi prevenit în proporție de sută la sută. Singura măsură eficace pentru a depista și trata cu succes o afecțiune malignă și pentru a crește șansele de supraviețuire pe termen lung este efectuarea regulată a unor analize și investigații care să pună în evidență, pe cât posibil, modificări maligne în stadii tratabile. Specialiștii Spitalului Onco Card au elaborat un program de prevenție a cancerului, pe sexe și pe vârste, iar recomandarea lor este ca femeile să nu rateze următoarele teste, mai ales dacă au în familie rude de gradul 1 sau 2 diagnosticate cu afecțiuni maligne.

1. Ecografia mamară. Acest examen se face anual, după vârsta de 20 de ani, și poate pune în evidență anumite modificări de la nivelul glandei mamare. Ecografia nu reprezintă un diagnostic de certitudine pentru cancerul de sân.

2. Examenul Babeș-Papanicolau. Se recomandă după vârsta de 20 de ani (sau la 3 ani după debutul vieții sexuale, dacă acesta a avut loc înainte de 20 de ani) și presupune recoltarea unei probe din colul uterin și analizarea sa în laborator. Modificările celulare anormale pot orienta specialișiti către alte teste pentru că acestea pot fi semnul unui cancer de col uterin.

investigatii femei

3. Ecografia transvaginală. Aceasta se poate face după

Detalii

Dr. Eugeniu Darii: ”Cazurile tinere mă impresionează și pacientele cu copii, mă gândesc mereu cât sunt de curajoase”

Interviu cu șeful secției de chirurgie a spitalului Onco Card, supraspecializat în chirurgia oncologică mamară

Așa cum veți afla dacă îi veți vizita cabinetul pentru o discuție, o întâlnire cu domnul doctor Eugeniu Darii nu poate lăsa pe nimeni indiferent. Veți simți încă din primele fraze ale conversației cât de mult își prețuiește pacienții, cât de mare îi este pasiunea pentru chirurgie în general și pentru chirurgia cancerului de sân, în special și veți fi impresionați de planurile pe care le are pentru noua secție de chirurgie a spitalului Onco Card din Brașov. După un fellowship la Londra la Spitalul Royal Marsden, experiență despre care spune că i-a schimbat viziunea și cariera, chirurgul Eugeniu Darii și-a propus să construiască pas cu pas o secție de chirurgie la cele mai înalte standarde.

FOTO_23

Domnule doctor, să facem cunoștință – ce parcurs a avut medicul Eugeniu Darii? Și înainte de asta, cum a ales să fie chirurg?

Dr. Eugeniu Darii: Păi, haideți să vedem –tatăl meu este profesor în histologie la Universitatea de Medicină, mama este chirurg oncolog la Institutul Oncologic secția tumori cap-gât, socrul meu este chirurg profesor universitar șef de catedră, iar soacra mea este medic cardiolog. Cred ca altă șansă n-am avut (râde). S-a transmis pasiunea. Multă vreme parcursul meu medical a fost

Detalii
WhatsApp Image 2018-08-01 at 2.07.19 PM

Conf. Dr. Ioan-Valentin Cernea se alătură echipei spitalului Onco Card

Centrul de Diagnostic și Tratament Oncologic Oncocard a construit, de-a lungul anilor, numeroase parteneriate menite să ofere pacienților atât cele mai bune servicii, cât și cea mai completă experiență clinică din România. Acum, echipa Onco Card anunță cu bucurie și mândrie faptul că domnul Conf. Dr. Ioan-Valentin Cernea, unul dintre cei mai reputați oncologi din România, expert în radioterapie, va colabora cu spitalul nostru. Cu o experiență vastă, atât profesorală, cât și clinică, Conf. Dr. Cernea este, în prezent, prorector pentru dezvoltare academică și administrație universitară la UMF „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca. Cariera medicală și academică a domniei sale cuprinde 4 decenii de muncă, studii și recunoaștere în domeniul oncologie-radioterapie. Doctor în științe medicale din 1999, activitatea Conf. Dr. Ioan-Valentin Cernea este legată de Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca, unde s-a format și unde a ocupat de-a lungul timpului funcții de conducere ca medic-șef Laborator de Radioterapie cu Energii Înalte şi Brachiterapie, până la director cercetare-dezvoltare.

”Suntem extrem de onorați de venirea dlui. Conf. Dr.Ioan-Valentin Cernea la spitalul Onco Card. Pe lângă bucuria echipei pe care o conduc, mă gândesc la cât de mult vor beneficia pacienții noștri de vasta sa experiență în oncologie și radioterapie. Prin aceste colaborări, Onco Card deschide permanent calea unei abordări medicale integrate, moderne și multidisciplinare. Căutăm permanent cele mai avansate tehnologii și oferim pacienților acces la cei mai buni medici tocmai pentru a schimba definitiv și practica, și percepția legată de actul medical oncologic în România. Comisia noastră multidiscplinară include specialiști care analizează periodic afecțiunile pacienților, astfel încât starea de ”bine” să devină un adevăr rezultat dintr-un tratament integrat, eficient, așa cum se întâmplă la orice clinică modernă din străinătate”, a declarat Anamaria Făgăraș, manager al Centrului de Diagnostic și Tratament Oncologic Onco Card.

Detalii
34021515_1815277891867129_8704342195664060416_n

Dr. Laura Cardoș: 90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, fumatul este una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică globală ce a afectat vreodată omenirea: peste un miliard de persoane fumează, iar jumătate din cei care o fac vor muri din cauza acestui obicei. Anual, în lume, peste 7 milioane de oameni își pierd viața ca urmare a fumatului: peste 6 milioane sunt fumători, în timp ce aproape 900 de mii au inhalat constant fum de țigară, fiind expuși fumatului la mâna doua. Fumatul este principala cauză pentru instalarea cancerului pulmonar, dar și factor de risc pentru alte boli. Pentru a evalua impactul fumatului asupra stării de sănătate, specialiștii spitalului Onco Card recomandă teste și analize precum consultul general și radiografia toracică, chiar după vârsta de 20 de ani, în cadrul programelor de prevenție a bolilor grave. Medicul primar pneumoftiziolog Laura Cardoș, din cadrul Onco Card, explică motivele grave pentru care nimeni nu ar trebui să fumeze, iar dacă o face, ar trebui să renunțe urgent.

La ce vârstă încep românii să fumeze și de ce? 

Dr. Laura Cardoș: Pacienții mei fumează propriu-zis de la vârsta de 18-20 ani, dar încep să cocheteze cu țigara de la 14-16 ani. Recordman-ul meu, în sens negativ evident, este un pacient care fumează de la 6 ani. Am, de asemenea, un pacient ce fumează de la 8 ani și care are funcția pulmonară redusă cu 80% față de normal, la vârsta actuală de 40 ani. Vârsta de începere a fumatului depinde și de condițiile socio-economice: cu cât ele sunt mai precare, cu atât vârsta este mai timpurie. Cât despre motive, cei care încep să fumeze urmează exemplul anturajului direct (părinți, colegi de clasă) și consideră fumatul un act de bravură, teribilism.

Cum afectează plămânii primul an de fumat? Dar următorii 5?

Dr. Laura Cardoș: Iritația și inflamația căilor aeriene apar imediat după inhalarea substanțelor toxice din fumul de țigară, cum ar fi: nicotină, gudron, monoxid de carbon, amoniac și multe altele. Distrucțiile vor fi cu atât mai accentuate, cu cât inhalarea noxelor este mai lungă. Modificările ADN-ului celular, cele care duc la apariția cancerului pulmonar, sunt cumulative: după 4 ani de fumat, riscul de cancer e de 4 ori mai mare decât după 1 an de fumat; după 5 ani, riscul de cancer crește de 5 ori față de 1 an de fumat, etc.

Ce se întâmplă în plămâni la fiecare decadă de fumat?

Dr. Laura Cardoș: Cu cât perioada de fumat este mai lungă, cu atât progresează și distrucția membranelor alveolare, dar și inflamația din căile aeriene. Pereții căilor aeriene devin mai groși din cauza inflamației și astfel, lumenul bronșic se îngustează, iar aerul pătrunde mai greu în interior, apărând dificultățile în respirație. În timp, se produce o remodelare bronșică și se schimbă arhitectura tractului respirator, în mod ireversibil. Această modificare nu poate fi corectată prin tratamentele medicamentoase existente. Modificările ADN-ului celular, răspunzătoare de apariția cancerului pulmonar, se cumulează în timp, iar efectele nocive ale fumatului asupra întregului organism sunt în creștere. Apar afecțiuni dermatologice, cardiovasculare, etc. Scade imunitatea la nivel respirator și apar mai multe infecții.

Cum influențează numărul de țigări fumate plămânii?

Dr. Laura Cardoș: Fumatul produce daune în întregul organism. Severitatea afectării organismului este individuală, dar mai multe țigări fumate înseamnă mai multe distrucții în organism. Riscul îmbolnăvirilor este direct proporțional cu numărul de țigări fumate pe zi, dar și cu numărul anilor de fumat. Astfel, riscul de cancer pulmonar este de 20 de ori mai mare la cei care fumează 20 țigări pe zi comparativ cu cei care fumează o țigară pe zi.

Ce șanse de regenerare a țesutului pulmonar există după renunțarea completă la tutun?

Dr. Laura Cardoș: Odată instalate, modificările produse de fumat asupra țesutului pulmonar sunt ireversibile. Mușchiul inimii și vasele de sânge își revin la un an după oprirea fumatului, dar plămânii nu își revin niciodată. Riscul de a face cancer pulmonar după oprirea completă a fumatului se reduce treptat în următorii 15 ani, dar rămâne mereu mai crescut decât la nefumători. Fumatul produce emfizem pulmonar, care înseamnă distrugerea treptată a pereților alveolelor pulmonare, cu ruperea membranelor alveolare. E important să nu fumăm, pentru a nu ne distruge ireversibil plămânii. Fumătorii trebuie motivați să se oprească, altfel distrucția pulmonară va continua și se va extinde.

Ce înseamnă fumatul pasiv periculos?

Dr. Laura Cardoș: Prin fumatul pasiv sunt inhalate substantele toxice din fumul de țigară. În momentul inhalării din țigară, doar 15% din fumul aspirat rămâne în plămânii fumatorului activ, iar restul de 85% este eliminat la exterior și este inhalat de nefumători, în mod egal cu cei care fumează. Aceasta presupune anumite riscuri, cum ar fi:

-risc crescut de accident cardio-vascular (de ex. infarct miocardic acut ), risc cu peste 25% mai mare la fumătorii pasivi decât la cei neexpuși fumului de țigară; acesta apare ca urmare a depunerii plăcilor de aterom pe vasele de sânge (artere coronare), ceea ce duce la îngustarea lor;

-risc de apariție a cancerului pulmonar, cu 30% mai mare în cazul fumătorilor pasivi față de nefumători;

-la pacienții astmatici, se poate declanșa o criză de astm bronșic, după o expunere la fumul de țigară de ordinul minutelor, prin inflamația produsă la nivelul căilor aeriene.

t de important este să ferim complet copiii de fumul de țigară?

Dr. Laura Cardoș: Bebelușii care sunt expuși la fumat în viața intrauterină se pot naște prematur și pot avea o greutate mai mică la naștere, de regulă, sub 2500 grame. Copiii care inhalează fum de țigară în mod repetat se îmbolnăvesc mai des. Ei fac boli precum bronșită, astm bronșic, pneumonie, otită medie, afecțiuni dermatologice, dar prezintă și întârzieri în dezvoltarea creierului. Copiii urmează, de obicei, exemplul părinților: dacă părinții sunt fumători, copiii înșiși se vor apuca de fumat mai ușor. În general, expunerea copiilor la fumul de țigară înseamnă tot fumat pasiv, cu toate consecințele expuse anterior, consecințe ce vor fi vizibile după ani de zile.

De ce apare cancerul pulmonar la fumători?

Dr. Laura Cardoș: Apariția cancerului pulmonar depinde de mai mulți factori, dintre care fumatul are rolul primordial. Este posibil să apară cancer pulmonar fără să existe fumat activ și/sau pasiv, dar 90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat, adică apar la fumători. Subsțantele toxice din fumul de țigară produc treptat modificări ale ADN-ului celular, având efecte mutagene, care determină apariția cancerului pulmonar. În fumul de țigară, există substanțe radioactive (de exemplu, plutoniu), care determină transformarea celulelor normale în celule canceroase. Fumul de țigară conține peste 4000 de compuși chimici, dintre care 50 de compuși sunt dovediți a fi cancerigeni. Efectul carcinogenetic este cu atât mai mare, cu cât numarul de țigări fumate este mai ridicat și durata consumului de tutun este mai mare. Totodată, riscurile sunt mai mari în cazul consumării țigărilor fără filtru decât al celor cu filtru.

Cum explicați procentul de fumători care nu fac cancer?

Dr. Laura Cardoș: Organizația Mondială a Sănătății a arătat că fumatul ucide 50% dintre fumători. Fumătorii care nu fac cancer sunt protejați de anumite gene, terenul lor genetic este determinant.

Există și posibilitatea ca unii fumători să decedeze din cauza altor boli produse de fumat și astfel, să nu aiba timp să dezvolte un cancer pulmonar.

De ce este periculos cancerul pulmonar?

Dr. Laura Cardoș: Cancerul pulmonar a devenit una din principalele cauze mondiale de deces. Cancerul pulmonar este o tumoră de extremă gravitate, în care simptomele apar tardiv, evoluând asimptomatic, adica “mut”, în majoritatea cazurilor. Mai puțin de o treime din cazuri sunt, la momentul diagnosticului, într-o etapă terapeutica utilă, în general, supraviețuirea fiind de 6-18 luni și doar aproximativ 20% din pacienți trăiesc mai mult de 1 an. În momentul diagnosticului, 55% dintre pacienți au metastaze, circa 30% au boala extinsă loco-regional și doar 15% au stadiu de boală localizat/limitat. În ce privește supraviețuirea la 5 ani, pentru pacienții cu stadii localizate ale bolii aceasta este de 48%, coborând la 18% pentru cei cu boala extinsă loco-regional și fiind practic nulă pentru cei cu metastaze. Rata de supraviețuire la 5 ani pentru toate stadiile de boală este de 15%, observându-se o creștere față de cea din anii ’60 (8%), creștere datorată progreselor în prevenție și tratament. Pacienții cu rata crescută de supraviețuire sunt cei diagnosticați în stadii precoce, operabile, fapt ce arată necesitatea diagnosticului în astfel de stadii, înainte de instalarea simptomelor.

 

Detalii
shutterstock_696188545

Cancerul de ovar, opțiuni terapeutice

Din punctul de vedere al incidenței, cancerul ovarian se situează pe locul 18 în topul bolilor maligne diagnosticate la nivel global și pe locul al 7-lea în ceea ce privește cancerele diagnosticate în rândul femeilor. Se estimează că, anual, peste 230 de mii de femei din întreaga lume se îmbolnăvesc de cancer ovarian. Multe dintre cazuri sunt diagnosticate în stadii avansate, pentru că boala nu dă semne în stadiu incipient. Pentru 30-50 la sută dintre paciente, rata de supraviețuire poate ajunge la 5 ani în condițiile în care se aplică tratamentul optim, în timp cât mai scurt. Iată câteva dintre opțiunile de tratament.

  1. Intervenția chirurgicală. Operația reprezintă prima opțiune de tratament în cazul cancerului ovarian. Aceasta poate varia de la îndepărtarea ovarului afectat de cancer și a trompei aferente până la extirparea ambelor ovare și uterului, în funcție de vârsta pacientei, stadiul bolii. În funcție de tipul de cancer și de stadiu, boala malignă ovariană poate fi o tumoră localizată în ovar, poate fi extinsă în țesuturile și organele din zona abdominală, precum trompa uterină, uterul sau vezica urinară, poate implica nodulii limfatici din abdomen sau poate să fie deja însoțită de metastaze. Intervenția trebuie făcută de către un ginecolog expert în chirurgie oncologică, pentru că boala necesită abordări diferite în funcție de localizare și stadiu. Sunt situații când medicii recomandă histerectomia sau cazuri, precum cele diagnosticate cu cancer ovarian epitelial care s-a extins, în care îndepărtarea țesutului tumoral presupune o abordare complexă, care poate include inclusiv îndepărtarea unei porțiuni din colon, stomac, ficat, pancreas sau îndepărtarea splinei. Extirparea optimă a țesutului tumoral crește șansele ca pacientele să nu mai aibă nevoie de o intervenție ulterioară.
  2. Chimioterapia. La fel ca în alte tipuri de cancer, și în cel ovarian una dintre opțiunile de tratament o reprezintă chimioterapia. Administrarea medicamentelor destinate stopării dezvoltării celulelor maligne se face sistemic și poate fi eficace atât în cancerele ovariane aflate în primele stadii, cât și în cele avansate, când există deja metastaze. De obicei, chimioterapia în cancerul ovarian reprezintă administrarea unor combinații de substanțe chimioterapice intravenos . Ciclurile de tratament pot include mai multe sesiuni. Există și o formă de administrare a chimioterapiei direct în abdomen, chimioterapia intraperitoneală. Deși medicamentele evoluează permanent, chimioterapia poate avea în continuare efecte adverse precum starea de rău, aftele bucale, lipsa poftei de mâncare, pierderea părului. În plus, chimioterapia poate afecta și celulele sănătoase din corp, de aceea, este însoțită permanent de teste și analize pentru monitorizarea stării pacientelor. Unele dintre efectele adverse pot fi combătute prin administrarea unor medicamente adjuvante și dispar după încetarea tratamentului. Însă chimioterapia poate avea și efecte adverse pe termen lung precum afectarea măduvei osoase, a rinichilor  și a terminațiilor nervoase.
  3. Terapia țintită. Spre deosebire de chimioterapie care acționează sistemic, sistemele de tratament targetat în oncologie au fost gândite special pentru a viza doar celulele maligne și structurile vasculare care le hrănesc. Astfel, terapiile oncologice de ultimă generație pot fi utilizate și în cancerul ovarian, având mai multe principii: unele pot încetini și chiar stopa dezvoltarea tumorilor țintind vasele de sânge care le alimentează, altele pot inhiba refacerea ADN-ului celulelor maligne. Aceste clase de medicamente se folosesc de puțin timp, se devoltă permanent și în unele  funcționează împreună cu chimioterapia. In anumite tipuri histologice este foarte importanta determinarea unei mutatii genetice BRCA1, daca aceasta este pozitiva pacienta poate beneficia de un tratament de intretinere in caz ca a raspuns la chimioterapia cu saruri de platina si astfel se poate prelungi intervalul liber de boala.
  4. Radioterapia. Spre deosebire de alte tipuri de cancer, în cel ovarian, radioterapia nu este folosită cu scop adjuvant sau curative ci doar paliativ – iradiere antialgica.
Detalii
shutterstock_533672527

9 lucruri importante pe care trebuie să le știți despre mamografie

Mamografia este una dintre cele mai importante investigații destinate monitorizării stării de sănătate a femeilor, care face parte din programele moderne de prevenție a cancerului mamar. Există câteva informații esențiale pe care orice femeie trebuie să le știe despre această investigație care a redus mult rata de mortalitate prin cancer mamar.

  1. Mamografia se face periodic după vârsta de 40 de ani (între 40 și 44 de ani, recomandarea e să fie făcută anual, între 45 și 54, mamografia anuală devine obligatorie, iar după 55 de ani, mamografia poate fi făcută la doi ani). Însă programul de screening poate începe și mai devreme de 40 de ani dacă persoana respectivă are rude de gradul 1 care au făcut cancer înaintea vârstei de 40 de ani.
  1. Mamografia presupune vizualizarea țesutului mamar cu ajutorul razelor X. Dozele de radiație sunt mici, iar beneficiile mamografiei sunt atât de importante încât puse în balanță cu expunerea la iradiere, câștigă detașat.
  1. În timpul mamografiei, un medic expert în radiologia sânului va evalua starea țesutului mamar și își va da seama dacă sunt calcifieri sau modificări suspecte, potențial maligne.
  1. Datele obținute prin mamografie sunt, de obicei, corelate cu alte informații despre starea pacientei, iar medicul va putea face un scor de risc pentru o afecțiune mamară benignă sau malignă.
  1. Atunci când evaluează starea de sănătate a sânilor, medicii iau în calcul și densitatea mamară
  1. La ora actuală, mamografia digitală presupune colectarea informațiilor despre țesutul mamar și stocarea lor într-un computer pentru a putea fi ușor accesate de către specialiști.
  1. Mamografia nu are o precizie de sută la sută: există situații când rezultatul este fie fals negativ, fie fals pozitiv.
  1. La persoanele tinere cu risc crescut de cancer mamar (cazuri în familie, prezența genelor BRCA1 și BRCA 2, densitate mamară crescută), investigația este însoțită obligatoriu de ecografie mamară și, eventual, de RMN mamar.
  1. Mamografia poate fi făcută și de către persoanele care au implanturi mamare. În unele situații, medicul va capta câteva imagini în plus pentru o mai bună apreciere a situației.
Detalii