O N C O C A R D - Performanță pentru viață!

Orar : Luni - Vineri | 08:00 - 20:00
  Contact : (+40) 268 448 000

All posts by Echipa Onco Card

shutterstock_696188545

Cancerul de ovar, opțiuni terapeutice

Din punctul de vedere al incidenței, cancerul ovarian se situează pe locul 18 în topul bolilor maligne diagnosticate la nivel global și pe locul al 7-lea în ceea ce privește cancerele diagnosticate în rândul femeilor. Se estimează că, anual, peste 230 de mii de femei din întreaga lume se îmbolnăvesc de cancer ovarian. Multe dintre cazuri sunt diagnosticate în stadii avansate, pentru că boala nu dă semne în stadiu incipient. Pentru 30-50 la sută dintre paciente, rata de supraviețuire poate ajunge la 5 ani în condițiile în care se aplică tratamentul optim, în timp cât mai scurt. Iată câteva dintre opțiunile de tratament.

  1. Intervenția chirurgicală. Operația reprezintă prima opțiune de tratament în cazul cancerului ovarian. Aceasta poate varia de la îndepărtarea ovarului afectat de cancer și a trompei aferente până la extirparea ambelor ovare și uterului, în funcție de vârsta pacientei, stadiul bolii. În funcție de tipul de cancer și de stadiu, boala malignă ovariană poate fi o tumoră localizată în ovar, poate fi extinsă în țesuturile și organele din zona abdominală, precum trompa uterină, uterul sau vezica urinară, poate implica nodulii limfatici din abdomen sau poate să fie deja însoțită de metastaze. Intervenția trebuie făcută de către un ginecolog expert în chirurgie oncologică, pentru că boala necesită abordări diferite în funcție de localizare și stadiu. Sunt situații când medicii recomandă histerectomia sau cazuri, precum cele diagnosticate cu cancer ovarian epitelial care s-a extins, în care îndepărtarea țesutului tumoral presupune o abordare complexă, care poate include inclusiv îndepărtarea unei porțiuni din colon, stomac, ficat, pancreas sau îndepărtarea splinei. Extirparea optimă a țesutului tumoral crește șansele ca pacientele să nu mai aibă nevoie de o intervenție ulterioară.
  2. Chimioterapia. La fel ca în alte tipuri de cancer, și în cel ovarian una dintre opțiunile de tratament o reprezintă chimioterapia. Administrarea medicamentelor destinate stopării dezvoltării celulelor maligne se face sistemic și poate fi eficace atât în cancerele ovariane aflate în primele stadii, cât și în cele avansate, când există deja metastaze. De obicei, chimioterapia în cancerul ovarian reprezintă administrarea unor combinații de substanțe chimioterapice intravenos . Ciclurile de tratament pot include mai multe sesiuni. Există și o formă de administrare a chimioterapiei direct în abdomen, chimioterapia intraperitoneală. Deși medicamentele evoluează permanent, chimioterapia poate avea în continuare efecte adverse precum starea de rău, aftele bucale, lipsa poftei de mâncare, pierderea părului. În plus, chimioterapia poate afecta și celulele sănătoase din corp, de aceea, este însoțită permanent de teste și analize pentru monitorizarea stării pacientelor. Unele dintre efectele adverse pot fi combătute prin administrarea unor medicamente adjuvante și dispar după încetarea tratamentului. Însă chimioterapia poate avea și efecte adverse pe termen lung precum afectarea măduvei osoase, a rinichilor  și a terminațiilor nervoase.
  3. Terapia țintită. Spre deosebire de chimioterapie care acționează sistemic, sistemele de tratament targetat în oncologie au fost gândite special pentru a viza doar celulele maligne și structurile vasculare care le hrănesc. Astfel, terapiile oncologice de ultimă generație pot fi utilizate și în cancerul ovarian, având mai multe principii: unele pot încetini și chiar stopa dezvoltarea tumorilor țintind vasele de sânge care le alimentează, altele pot inhiba refacerea ADN-ului celulelor maligne. Aceste clase de medicamente se folosesc de puțin timp, se devoltă permanent și în unele  funcționează împreună cu chimioterapia. In anumite tipuri histologice este foarte importanta determinarea unei mutatii genetice BRCA1, daca aceasta este pozitiva pacienta poate beneficia de un tratament de intretinere in caz ca a raspuns la chimioterapia cu saruri de platina si astfel se poate prelungi intervalul liber de boala.
  4. Radioterapia. Spre deosebire de alte tipuri de cancer, în cel ovarian, radioterapia nu este folosită cu scop adjuvant sau curative ci doar paliativ – iradiere antialgica.
Detalii
shutterstock_533672527

9 lucruri importante pe care trebuie să le știți despre mamografie

Mamografia este una dintre cele mai importante investigații destinate monitorizării stării de sănătate a femeilor, care face parte din programele moderne de prevenție a cancerului mamar. Există câteva informații esențiale pe care orice femeie trebuie să le știe despre această investigație care a redus mult rata de mortalitate prin cancer mamar.

  1. Mamografia se face periodic după vârsta de 40 de ani (între 40 și 44 de ani, recomandarea e să fie făcută anual, între 45 și 54, mamografia anuală devine obligatorie, iar după 55 de ani, mamografia poate fi făcută la doi ani). Însă programul de screening poate începe și mai devreme de 40 de ani dacă persoana respectivă are rude de gradul 1 care au făcut cancer înaintea vârstei de 40 de ani.
  1. Mamografia presupune vizualizarea țesutului mamar cu ajutorul razelor X. Dozele de radiație sunt mici, iar beneficiile mamografiei sunt atât de importante încât puse în balanță cu expunerea la iradiere, câștigă detașat.
  1. În timpul mamografiei, un medic expert în radiologia sânului va evalua starea țesutului mamar și își va da seama dacă sunt calcifieri sau modificări suspecte, potențial maligne.
  1. Datele obținute prin mamografie sunt, de obicei, corelate cu alte informații despre starea pacientei, iar medicul va putea face un scor de risc pentru o afecțiune mamară benignă sau malignă.
  1. Atunci când evaluează starea de sănătate a sânilor, medicii iau în calcul și densitatea mamară
  1. La ora actuală, mamografia digitală presupune colectarea informațiilor despre țesutul mamar și stocarea lor într-un computer pentru a putea fi ușor accesate de către specialiști.
  1. Mamografia nu are o precizie de sută la sută: există situații când rezultatul este fie fals negativ, fie fals pozitiv.
  1. La persoanele tinere cu risc crescut de cancer mamar (cazuri în familie, prezența genelor BRCA1 și BRCA 2, densitate mamară crescută), investigația este însoțită obligatoriu de ecografie mamară și, eventual, de RMN mamar.
  1. Mamografia poate fi făcută și de către persoanele care au implanturi mamare. În unele situații, medicul va capta câteva imagini în plus pentru o mai bună apreciere a situației.
Detalii
shutterstock_708591364

11 lucruri importante despre HPV, virus care provoacă diverse tipuri de cancer

Virusul HPV este unul din cele mai răspândite virusuri din lume, care afectează cel mai frecvent organele sferei genitale, atât la femei cât și la bărbați. Majoritatea  populației contactează cel puțin un tip de virus HPV de-a lungul vieții. Iată câteva lucruri pe care oricine ar trebui să le știe despre acest virus.

  1. HPV reprezintă un grup de virusuri (peste 150), unele mai puțin periculoase, care pot duce la apariția nevilor sau papiloamelor, iar altele care – în anumite condiții, în timp – pot duce la dezvoltarea cancerului.
  2. Cel mai frecvent infecția HPV se transmite pe cale sexuala – vaginală, anală sau orală.
  3. O persoană se poate infecta cu HPV nu doar ca urmare a contactului sexual cu penetrare, virusul poate ajunge în organism și prin contact intim, direct cu pielea unei persoane infectate, dar în aceste situații cel mai frecvent duce la apariția verucilor și condiloamelor.
  4. Marea majoritate a infecțiilor cu HPV nu dau simptome și trec fără niciun tratament, unele în câteva luni, altele în ani de zile.
  5. Printre tulpinile de HPV, există unele mai agresive, care în timp se pot transforma în cancer, acestea fiind localizate la nivelul colului uterin, vulvei, vaginului, penisului, anusului și cavitate orala.
  6. Conform estimărilor, HPV este responsabil pentru apariția a 90 % dintre cancerele cervicale și anale, 70% din cele vaginale și vulvare și 60% din cele peniene.
  7. Cel mai frecvent tip de cancer provocat de HPV este cel de col uterin, tulpinile 16 și 18 fiind cel mai des implicate.
  8. Pentru că nu dă simptome în stadii incipiente, infecția cu tulpinile HPV oncogene localizată la nivelul colului uterin poate trece neobservată. De aceea specialiștii recomandă testarea Babeș Papanicolau care pune în evidență potențiale modificări la nivelul colului uterin. Pentru a evidenția și trata orice leziune înainte ca aceasta să se malignizeze, testarea trebuie făcută începând de la varsta de 25 de ani și în anumite situații se poate stopa la 65 de ani.
  9. După vârsta de 30 de ani, medicii pot recomanda, alături de testul Babeș- Papanicolau, o analiză – HPV DNA – care poate depista tipul de tulpină HPV care a produs infectarea.
  10. Studiile au demonstrat că infecția HPV, alături de consumul de alcool și fumat, poate fi factor de risc pentru apariția cancerelor orofaringiene.
  11. Vaccinul împotriva HPV poate preveni infectarea, însă nu acoperă toate tulpinile (deși tulpinile care sunt implicate cel mai frecvent în dezvoltarea cancerului), de aceea vizita la ginecolog și testarea Babeș Papanicolau trebuie făcute periodic. Specialiștii americani recomandă efectuarea vaccinului la adolescenți si adulți tineri, începând de la 11-12 ani până la 26 de ani. În România vârsta de vaccinare este de 11-12 ani.
Detalii
Gozman bun

Dr. Bogdan Gozman: recomandări de ultimă generație în diagnosticarea și tratarea cancerului mamar

Tratamentul pentru cancerele mamare evoluează continuu, iar unele dintre medicamente de ultimă generație încep să fie disponibile și în România. Diagnosticul molecular, de mare acuratețe, este un factor important în stabilirea unei terapii personalizate, pentru fiecare tip de tumoare. În plus, administrarea chimioterapiei se face prin metode moderne, care protejează pacientele de potențiale efecte adverse. Descrie tabolul noutăților în tratamentul cancerului mamar, dr. Bogdan Gozman, medic primar oncologie medicală, director medical în cadrul Spitalului Onco Card din Brașov.


Care sunt cele mai frecvente tipuri și subtipuri de cancer mamar pe care le diagnosticați în România?

Dr. Bogdan Gozman: Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la femei. Clasificările cel mai frecvent utilizate sunt cea clasică anatomopatologică și cea moleculară. Dintre tipurile histopatologice clasice, cel mai frecvent este carcinomul ductal invaziv. Clasificarea cea mai utilizată în prezent este însă cea moleculară, aceasta având rol prognostic și fiind obligatorie în stabilirea indicației terapeutice. În ordinea frecvenței, tipurile moleculare de cancer mamar sunt cel Luminal A (70-75% din cazuri), triplu negativ, Luminal B, Her2 pozitiv.

Ce terapii medicamentoase recomandați în funcție de stadiul bolii?

Dr. Bogdan Gozman: Terapia cancerului de sân este extrem de complexă și include mai multe specialități: chirurgia, oncologia medicală, radioterapia, imagistica medicală. Terapiile medicamentoase sunt, bineînțeles, individualizate în funcție de vârsta pacientei, stadiul bolii, factorii de prognostic anatomo-patologici. Acestea sunt chimioterapia, terapia moleculară țintită, hormonoterapia. În stadiile incipiente și fără factori de risc, terapia medicamentoasă poate cuprinde doar tratament hormonal (sub forma de tablete), în timp ce în stadiile avansate, tratamentul va include aproape întotdeauna și chimioterapia intravenoasă.

Cum va ajuta tehnologia modernă în administrarea terapiei (camerele implantabile)?

Dr. Bogdan Gozman: Terapia oncologică aduce beneficii indiscutabile în tratamentul cancerelor mamare, în schimb, ca orice tratament, are și reacții adverse. Una din problemele cu care se confruntă pacientele care fac chimioterapie este flebita, adică inflamația venelor periferice care implică puncții venoase repetate pentru montarea căii de acces venoase. Această complicație poate fi evitată prin montarea unei camere implantabile „port a cath” înainte de începerea chimioterapiei. Dispozitivul este implantat în regiunea subclaviculară dreaptă, printr-o intervenție chirurgicală minimă în spitalizare de zi. Rolul camerei este de a introduce medicația direct în fluxul venos central, evitând inflamația venelor periferice și a pericolulului extravazării, ieșirii citostaticelor pe lângă calea de acces venos.

Ce teste și analize se fac pe parcursul terapiei pentru a-i evalua eficacitatea?

Dr. Bogdan Gozman: În cancerul de sân, evaluarea tratamentului se face prin consultul pacientei și recoltarea analizelor de laborator la fiecare administrare a chimioterapiei. Sunt necesare periodic și evaluări imagistice prin ecografie, mamografie, computer tomograf, în funcție de starea de sănătate a pacientei.

Ce aduce nou 2018 în tratarea cancerului mamar?

Dr. Bogdan Gozman: În primul rând, pentru țara noastră, anul 2018 aduce indicații noi ale unor medicamente existente de care vor beneficia un număr mai mare de paciente. Așteptăm date din studiile clinice despre eficiența imunoterapiei și în cancerul mamar, rezultatele par foarte promițătoare.

Ce alte afecțiuni pot periclita șansele de tratare și vindecare a cancerului mamar?
Dr. Bogdan Gozman: Există o serie de afecțiuni care pot periclita șansele de a efectua un tratament optim. În primul rând, acestea sunt bolile cardio-vasculare, aflate pe primul loc în categoria bolilor cronice; există mai multe clase de medicamente oncologice care pot afecta funcția inimii, motiv pentru care solicităm întotdeauna o evaluare complexă – cu examen clinic, EKG, ecografie cardiacă, înaintea inițierii tratamentului.

Cum pot fi atenuate efectele adverse ale chimioterapiei?

Dr. Bogdan Gozman: Cele mai frecvente reacții adverse ale chimioterapiei sunt toxicitatea digestivă (grețurile și vărsăturile), toxicitatea hematologică (afectarea globulelor albe și roșii, trombocitelor), căderea părului, astenia. În prezent, există o serie de tratamente foarte eficiente împotriva lor: tratamentele antiemetice moderne au scăzut riscul de apariție a grețurilor și vărsăturilor, scăderea globulelor albe și roșii este controlată prin utilizarea medicamentelor care stimulează producerea de leucocite și hematii. Căderea părului poate fi prevenită cu ajutorul unui aparat special care împiedică pătrunderea citostaticelor în vasele de sânge de la nivelul scalpului. De asemenea, recomand pacientelor în curs de chimioterapie să aibă o alimentație echilibrată, iar dacă doresc să urmeze regimuri alimentare stricte, să le amâne până la finalizarea chimioterapiei.

Care sunt terapiile care dau rezultate în cazul metastazelor?
Dr. Bogdan Gozman: Tratamentul bolii metastatice în cancerul mamar include mai multe clase de medicamente în funcție de localizarea și gravitatea lor (de exemplu, metastazele osoase sunt mai puțin grave față de cele hepatice sau pulmonare): chimioterapia, terapia moleculară, terapia hormonală, radioterapia și chirurgia.

Când se recomandă mastectomia? 
Dr. Bogdan Gozman: Exista indicații absolute, dar și relative ale chirurgiei radicale a sânului. Mastectomia este necesară, de obicei, în stadiile avansate, în cazul tumorilor cu mai multe focare și a celor situate în centrul sânului. În anumite cazuri, este de preferat temporizarea intervenției chirurgicale radicale și administrarea tratmentului oncologic pentru a reduce dimensiunile tumorii, existând șanse de a efectua o intervenție chirurgicală conservatoare, cu păstrarea sânului.

Ce impact poate avea fumatul în evoluția unui cancer mamar?

Dr. Bogdan Gozman: Fumatul are un impact negativ în general asupra stării de sănătate și este un factor de risc pentru apariția cancerului mamar. Totuși, nu se poate spune că acesta are o intervenție directă ulterior în evoluția bolii deja instalate. Este, bineînțeles, recomandată renunțarea la fumat.

Detalii
23826264_1603339319722628_4548552423354580728_o

5 simptome ginecologice frecvente care pot semnala un cancer

Controlul ginecologic și ecografia transvaginală sunt examinări medicale importante care trebuie făcute anual, după vârste de 20 de ani, de către orice femeie. Aceste evaluări medicale sunt de altfel incluse și în programele de prevenție a cancerelor elaborate de specialiștii oncologi din cadrul Spitalului Onco Card. Pe lângă controalele de rutină și analizele care le pot urma și care pot pune în evidență o leziune malignă în stadiu incipient, medicii atrag atenția asupra unor simptome din sfera genitală care ar trebui să aducă urgent orice femei la specialistul ginecolog. Iată care sunt acestea:

  1. Sângerările vaginale anormale. Dacă apar în afara ciclului menstrual, sângerările pot fi un semnal de alarmă pentru mai multe tipuri de probleme. Acestea pot însoți infecții din zona pelvină, o boală inflamatorie pelvină, hipertiroidia sau diabetul. Însă cea mai gravă situație este atunci când sângerările anormale anunță un cancer care poate fi localizat în col, vagin, uter sau ovare.
  1. Durerile în zona pelvină. Acestea însoțesc de obicei ciclul menstrual și trec cu ajutorul antiinflamatoarelor. Dacă însă acestea sunt prezente în afara menstruației, pot fi semnul unor afecțiuni maligne cum sunt cancerul ovarian sau cel uterin. Deseori, durerea este resimțită ca o presiune puternică.
  1. Nevoia imperioasă de a urina. Și această situație trebuie discutată urgent cu un medic deoarece poate însoți mai multe afecțiuni, atât din sfera aparatului urinar, cât și a celui genital. Cancerele ovariene și vaginale pot fi semnalate de nevoia imperioasă de a urina, dar și de constipație.
  1. Balonarea. Acest simptom apare de obicei după o masă copioasă, bogată în lactate și carne grase, alimente procesate și zaharuri concentrate, în lipsa consumului de fibre din legume și fructe sau a hidratării suficiente. În afara acestor obiceiuri nesănătoase, balonarea poate fi și simptomul unor afecțiuni maligne colorectale sau genitale, precum cancerul ovarian, însoțit uneori și de senzația de preaplin, de dificultatea de a mânca sau de dureri de spate.
  1. Senzația de mâncărime sau de arsură. Acestea pot fi semne ale unor infecții din sfera vulvară, dar la o examinarea mai atentă, medicii pot diagnostica chiar și un cancer vulvar. Modificările de culoare sau de textură ale țesutului vulvar, eczemele și inflamațiile pot fi de asemenea simptome ale cancerului localizat în zona vulvei.
Detalii
19477649_1467363846653510_6544594356741646092_o

Colonoscopia virtuală, o evaluare importantă din programul de testare și prevenție a cancerelor colorectale

Cancerele colorectale reprezintă cele mai frecvente forme de afecțini maligne întâlnite în rândul bărbaților (locul doi după cancerele bronhopulmonare) și sunt pe locul 3, după cancerele de sân și col uterin, în rândul femeilor. În proporție covârșitoare, de 95 la sută, cancerele colorectale sunt adenocarcinoane, mai puțin frecvente fiind carcinomul mucinos și cel adenoscuamos.

Stilul de viață are un rol foarte important în apariția acestor tipuri de afecțiuni maligne, iar printre factorii de risc se numără fumatul, consumul excesiv de alcool, de carne roșie, de grăsimi animale, sedentarismul și obezitatea. În aceste condiții, se impune adoptarea unui stil de viață echilibrat, bazat pe o dietă bogată în legume, fructe, cereale integrale, lactate fermentate precum iaurtul și activitatea fizică susținută.

Pe lângă aceste măsuri importante, specialiștii recomandă și respectarea programelor de teste și analize care, făcute regulat, pot pune în evidență leziuni maligne colorectale în stadiu incipient. Una dintre investigațiile recomandate de specialiștii Spitalului Oncocard este colonoscopia virtuală, care poate fi făcută atât de femei, cât și de bărbați după vârsta de 50 de ani, în cadrul programelor de prevenție a cancerelor.

Ce este colonoscopia virtuală?

Colonoscopia virtuală reprezintă o examinare tomografică a colonului și rectului, fiind o alternativă la colonoscopia clasică. Această investigație se face cu ajutorul tehnologiei bazate pe raze X, care pot recompune o imagine completă a zonei investigate. Datorită computerului și brațului tomografic, aparatul scanează colonul, rectul și oferă imagini 2D și 3D specialiștilor în imagistică. Aceștia pot astfel vizualiza zona colorectală și pot investiga existența polipilor sau leziunilor maligne. Această investigație se poate face și prin rezonanță magnetică.

Cine poate face colonoscopia virtuală?

Această investigație este recomandată pacienților care nu pot face colonoscopia clasică sau care vor să evite disconfortul dat de aceasta. Investigația face parte din liste celor recomandate tuturor celor care au un risc crescut de cancer colorectal. Acesta este prezent la pacienții care se confruntă cu tumori benigne ale colonului, cu boli intestinale inflamatorii, celor care au în familie rude apropiate cu afecțiuni beninge sau maligne ale colonului și tuturor celor care vor să-și monitorizeze constant starea de sănătate. De asemenea, colonoscopia virtuală poate fi făcută pentru a monitoriza evoluția unor polipi sau în cazul în care prezența unei tumori nu permite colonoscopia clasică.

Cum decurge colonoscopia virtuală?

Colonoscopia virtuală se face fără anestezie, durează câteva minute, iar pregătirea presupune eliminarea completă a materiilor fecale de pe tractul digestiv, cu ajutorul laxativelor recomandate de medic și a unei cantități crescute de lichide. Pentru a vizualiza corect zona colorectală, colonoscopia virtuală se face după introducerea unei cantități de aer în colon. De asemenea, specialiștii pot recomanda și introducerea unei substanțe de contrast în intestin, pentru a putea evalua mai precis starea acestuia.

Ce nu poate face colonoscopia virtuală?

Deși investigația este mult mai confortabilă pentru pacienți decât colonoscopia clasică, aceasta are și câteva dezavantaje: nu poate vizualiza polipi mai mici de 10 mm și nu poate da informații precise despre natura formațiunilor. În cazul în care specialiștii depistează o problemă, este necesară efectuarea unei colonosocopii clasice pentru a recolta țesut tumoral în vederea unei biopsii.

Detalii
32744738_1800218876706364_4603256286115528704_n

Prof. Dr. Tudor Eliade Ciuleanu, parte din echipa medicală Onco Card

Centrul de Diagnostic și Tratament Oncologic Onco Card anunță un nou parteneriat cu o personalitate a medicinei: Prof. Dr. Ciuleanu Tudor Eliade, medic primar specializat în oncologie medicală. Ne bucurăm că experiența și reputația domniei sale sunt puse în slujba pacienților centrului Onco Card din Brașov. Prof.Dr.Ciuleanu este profesor universitar, disciplina Oncologie Medicală și Radioterapie, la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca. Specializările Prof.Dr.Ciuleanu sunt vaste, realizate atât în țară, cât și în străinătate. A obținut, printre altele, titlul de medic specialist oncologie medicală, atestare aprofundată, la Institut Gustave Roussy Villejuif/ departamentul condus de dr. JP Armand, preşedinte al ESMO, Paris, Franţa. Activitățile medicale, pedagogice și de cercetare ale domniei sale se întind pe aproape patru decenii.

”Grija pentru pacient este prioritatea noastră numărul unu. În acest sens, știm că intrarea Prof.Dr.Ciuleanu Tudor Eliade în echipa noastră de medici oncologi de top este, în primul rând, o veste extraordinară pentru pacienți. Continuăm să aplicăm și să credem într-o abordare multidisciplinară a fiecărui pacient care ne trece pragul, de aceea experiența profesorală și de practică medicală a Prof.Dr.Ciuleanu este o nouă poartă deschisă către explorarea completă a acestei viziuni. Ne bucurăm că echipa noastră medicală este din ce în ce mai mare, conținând ”vârfuri” ale medicinei, demonstrând că și în România se poate face performanță medicală, în beneficiul pacientului”, a declarat Anamaria Făgăraș, manager al Centrului de Diagnostic și Tratament Oncologic Onco Card.

Detalii
simptome cancer

5 simptome frecvente care pot anunța mai multe tipuri de cancer

Dacă în privința cancerului există încă multe necunoscute, totuși, medicii au și certitudini, una dintre acestea fiind că un cancer diagnosticat în stadii incipiente are șanse maxime de vindecare. Tocmai de aceea, programele de prevenție și depistare, așa cum sunt și cele elaborate de medicii din cadrul Spitalului Onco Card, includ pachete teste și analize, în funcție de vârstă și sex, tocmai pentru a pune în evidență, pe cât posibil, o afecțiune malignă la debut. De multe ori, bolile oncologice nu sunt însoțite de simptome specifice decât în stadii avansate. Însă orice persoană trebuie să învețe să-și asculte corpul și să semnaleze medicului orice semn suspect care denotă o deviere de la starea de sănătate. Iată câteva semnale de alarmă pe care organismul ni le transmite și care pot fi simptomele unui cancer:

  1. Durerea. Se spune că un cancer nu dă dureri decât atunci când tumorile au deja dimensiuni foarte mari. Totuși, în cazul cancerelor cerebrale, durerea de cap poate fi un semn incipient. La fel se întâmplă în cancerele de oase sau al celor testiculare, unde durerile localizate pot anunța boala. O durere comună este cea de spate, dar dacă nu însoțește o afecțiune a coloanei, poate fi simptomul cancerului colorectal sau al celui ovarian.
  1. Febra. Creșterea temperaturii organismului este un semn că sistemul imunitar luptă cu orice invadator microscopic care poate perturba starea de sănătate. Însă febra poate semnala și lupta sistemului imunitar cu cancerul, de aceea, episoadele prelungite, care nu trec după tratament, așa cum sunt cele din cadrul virozelor și infecțiilor, trebuie investigate. Asta pentru că pot fi semnul unei leucemii, al unui limfom sau al altor tipuri de cancer.
  1. Scăderea în greutate. Dacă aceasta se produce într-un timp scurt și este inexplicabilă, poate fi vorba despre un simptom comun mai multor tipuri de cancere, precum cele de plămâni, pancreas, stomac și esofag. Slăbirea în cazul persoanelor supraponderale și menținerea greutății optime sunt markeri ai sănătății. Însă dacă eliminarea kilogramelor apare brusc, inexplicabil și înseamnă 4 sau 5 kilograme, atunci se impun teste speciale pentru că există riscul prezenței unui cancer, celulele maligne consumând din rezervele de energie a organismului.
  1. Constipația. Regimul alimentar sărac în legume și fructe, abuzul de carne, grăsimi și lactate, hidratarea insuficientă pot fi cauze ale unei constipații prelugite, dar tranzitorii. În cazul în care dieta este corectată printr-un aport optim de fibre din legume, fructe și cereale integrale, dar și prin suplimentarea consumului de apă, iar constipația persistă, ea poate fi cosecința unei tumori abdominale maligne, situate în colon sau la nivelul unui ovar.
  1. Răni cutanate. Acestea pot apărea ca urmare a arsurilor ușoare, a accidentelor casnice sau pe zonele de frecare cu diverse articole de îmbrăcăminte sau încălțăminte. Cu un unguent potrivit, trec și se cicatrizează în timp, în funcție de profunzime. Însă dacă acestea persistă și pielea a fost expusă de-a lungul timpul la soare, atunci e momentul pentru o vizită la un dermatolog. Acesta își poate da seama dacă există o suspiciune de leziune malignă și poate recomanda o biopsie.

 

Detalii
imunoterapie

Imunoterapia în cancer: cum funcționează tratamentele de ultimă generație pentru diverse afecțiuni maligne

Imunoterapia este un domeniu extrem de activ al medicinei oncologice care a dat speranțe, dar și confirmări multor pacienți și medici implicați în gestionarea afecțiunilor maligne. În ultimii ani, s-au descoperit și cercetat numeroase molecule care vizează sistemul imunitar și capacitatea acestuia de a lupta cu cancerul.

Cum acționează imunoterapia?

Imunoterapia în oncologie acționează în mai multe moduri asupra organismului. De exemplu, există molecule care stimulează sistemul imunitar să atace celulele maligne. Apoi, au fost concepute terapii care pot crește gradul de “inteligență” a sistemului imunitar în fața cancerului, făcându-l mai vigilent și mai eficient. O altă cale de a folosi sistemul imunitar să lupte cu cancerul este alimentarea sa cu proteine sintetizate în laborator, componente importante care-l fac să acționeze în situația în care organismul se confruntă cu apariția și formarea unui cancer.

Care sunt efectele imunoterapiei?

În momentul în care un medicament imunoterapic ajunge în organism, acesta poate acționa pe mai multe căi, în funcție de modul în care a fost conceput: acesta poate stopa sau încetini dezvoltarea celulelor maligne, poate împiedica diseminarea celulelor maligne în organism sau poate ajuta celulele sistemului imunitar să lupte cu cancerul.

Câte tipuri de imunoterapie există la ora actuală?

Pentru că afecțiunile maligne sunt extrem de complexe, experții în medicină oncologică au dezvoltat mai multe tipuri de medicamente imunoterapice. Iată care sunt acestea până la această oră:

1.Anticorpii monoclonali. Aceste clase de medicamente reprezintă proteine sintetizate în laborator care pot ataca anumite componente ale celulor maligne. Aceștia se folosesc în abordarea afecțiunilor maligne precum cancerul de sân, stomac și în leucemii.

2.Inhibitori ai sistemului imunar. Aceste componente ale imunoterapiei acționează asupra mecanismelor care inhibă a sistemului imunitar, eliberarea lor crescând eficacitatea în fața celulelor maligne. Aceștia și-au dovedit utilitatea în tratarea unor cancere precum melanomul și anumite forme de cancer pulmonar.

3.Vaccinurile. Acestea sunt concepute pentru a stimula răspunsul imunitar al corpului în fața diverșilor agenți patogeni care sunt implicați în apariția afecțiunilor maligne. Cel mai cunoscut este vaccinul anti HPV, virusul implicat în apariția cancerului de col uterin.

4.Imunoterapia non specifică. Aceste terapii nu sunt țintite, însă potențialul lor de a stimula sistemul imunitar poate ajuta organismul în lupta cu cancerul. Citokinele, interleukinele și interferonul intră în această categorie de terapii care pot fi administrate în cancere precum metastazele melanomului, cancerul renal, limfomul și unele leucemii.

Ce spun medicii despre imunoterapie?

Aceste clase noi de medicamente au deschis noi orizonturi în tratamentul cancerului, iar medicii români vorbesc despre progresele actuale ale terapiilor imunologice, care sunt încă la început. “Terapiile cu anticorpi sunt forma cea mai de succes în tratamentul cancerului la ora actuală, iar în ultima vreme, a fost o avalanșă de medicamente aprobate și ne bucurăm. Sigur, e nevoie de o mare responsabilitate în ceea ce privește prescrierea lor pentru că, să nu uităm, au anumite reacții adverse, nu sunt un panaceu. Trebuie ținut cont de profilul pacientului, cui i se potrivește terapia, dacă avem anumite testări care sunt pozitive. Vaccinurile terapeutice reprezintă și acestea o parte a tratamentului imun în cancer. În ultima vreme, se lucrează intens în prevenția infecției cu virusul papilloma uman, prin vaccinare, virusul fiind implicat în apariția cancerului de col uterin” spune dr. Mirela Drăgan, medic primar oncolog în cadrul Spitalului Onco Card.

Care sunt efectele adverse ale imunoterapiei?

Specialiștii spun că medicamentele imunoterapice au mai puține efecte adverse decât chimioterapia, însă acestea pot apărea și se pot manifesta prin febră, frisoane, stări de slăbiciune, de vomă, dureri de cap, diaree și hipotensiune. De aceea, administrarea imunoterapiei trebuie făcută de către specialiștii oncologi, cu monitorizarea atentă a pacienților.

Detalii
virus cancer

5 tipuri de virusuri care cresc riscul de cancer

Cauzele directe ale cancerului nu sunt încă pe deplin cunoscute, însă echipele de cercetători și medici care studiază mecanismele bolii și au sub tratament diverse cazuri vorbesc despre factori de risc precum fumatul, dieta bogată în carne roșie și grăsimi animale, sedentarismul, moștenirea genetică, stresul și anumite microorganisme. Toate acestea, separat sau corelate, pot aduce organismul într-o stare precară de sănătate propice dezvoltării aberante a celulelor, propice fenomenelor maligne și formării tumorilor în diverse organe. Dintre factorii de risc, infecțiile cu diverse microorganisme au fost asociate cu diverse tipuri de cancer. Iată care sunt cele mai periculoase.

1.Human Papilloma Virus (HPV). Human Papilloma este un grup de 150 virusuri extrem de răspândite în populație, pentru că se pot transmite prin contact direct. Nu toate tulpinile HPV sunt periculoase, multe ducând doar la apariția papiloamelor la nivelul pielii și mucoaselor. Dintre aceste virusuri, 40 se pot transmite pe cale sexuală, o parte fiind inofensive. Rămân însă 16 tulpini a căror prezență în organism a fost corelată cu apariția cancerului de col uterin. Cele mai periculoase sunt 16 și 18, care dau majoritatea cancerelor de col. În aceste condiții, efectuarea regulată, la 3 ani, a testului Babeș-Papanicolau este obligatorie pentru a pune în evidență orice modificare de la nivelul colului. În momentul în care medicii suspectează prezența HPV, ei pot recomanda testele pentru a depista tipul de tulpină și pentru a elabora un program de monitorizare care să poate surprinde orice leziune malignă în stadiu incipient. Pe lângă riscul de cancer cervical, tulpinile oncogene HPV îl pot crește pe cel de cancer oral, penian, vulvar, vaginal și de anus. Vaccinul pentru HPV și-a dovedit eficacitatea, dar trebuie făcut încă din adolescență, până la debutul vieții sexuale.

2.Virusururile hepatice B și C. O altă categorie de virusuri cu potențial oncogen o reprezintă virusurile hepatice de tip B și C. Peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume sunt infectați cu aceste microorganisme care se localizează în ficat și care dau hepatitele cronice de tip B și C. În timp, acestea inflamează ficatul și duc la apariția cirozei, un fenomen periculos care degradează țesutul hepatic. Se presupune că pe fondul acestui fenomen apar și anomaliile la nivelul ADN, situație ce crește riscul de cancer hepatic. Tocmai de aceea, medici specialiști în boli infecțioase recomandă pacienților respectarea terapiilor pentru hepatite, care trebuie făcute pe termen lung, pentru a amâna cât mai mult timp ciroza hepatică.

3.Virusul Epstein-Barr. Acesta este un virus herpetic, care se poate transmite prin aer, dar și prin folosirea acelorași tacâmuri sau pahare. Deși există persoane la care contaminarea nu are nicio consecință, există o altă categorie la care virusul poate da mononucleoza, cunoscută și sub numele de “boala sărutului”. Odată luat, virusul rămâne în organism și se poate localiza în globulele albe, în limfocitele de tip B. Prezența virusului Epstein-Barr în organism a fost asociată cu un risc crescut de limfom, de cancer nazofaringian și de stomac. Însă, procentul celor care fac un cancer ca urmare a prezenței acestui virus în organism este foarte mic.

4.Virusul imunodeficienței umane (HIV). Acesta este unul dintre mai periculoase și cunoscute virusuri, despre care s-a scris enorm din cauza pericolului pe care-l reprezintă pentru organism SIDA, consecința pe termen lung a contractării acestui microorganism. Se poate transmite prin contact sexual neprotejat cu o persoană infectată, prin transfuzii, prenatal și perinatal, prin alăptare, dar și prin folosirea instrumentelor medicale nesterilizate care au intrat în contact cu sângele unei persoane cu HIV. Acest virus atacă celulele sistemului imunitar, care fiind slăbit, nu mai face față atacurilor altor virusuri. HIV nu crește direct riscul de cancer, ci o face indirect, deschizând practic poarta de intrare în organism pentru alte microorganisme așa cum este HPV, de exemplu. Persoanele infectate cu HIV au un risc crescut de cancer anal, oral, pulmonar, de piele, de ficat, precum și de boală Hodgkin.

5.Virusul herpetic uman de tip 8 (HHV-8). Acest tip de virus este diagnosticat în tumorile care apar în sarcomul de tip Kaposi. Acesta este o formă rară de cancer, care se dezvoltă încet și care se manifestă sub forma unor mici excrescențe roz, mov, albastre sau maronii, subcutanate. Acest tip de virus se poate transmite pe cale sexuală, dar și prin sânge sau salivă. Însă nu toate persoanele infectate cu acest virus sunt expuse riscului de sarcom. Se pare că acesta se dezvoltă în condițiile unei imunități scăzute, mai ales la persoanele infectate cu HIV și la cele care au făcut un transplant.

Detalii