Performanță pentru viață!

Orar : Luni - Vineri | 08:00 - 20:00
  Contact : (+40) 268 448 000

News

cancer de san

10 lucruri esențiale pe care femeile trebuie să le știe despre cancerul de sân

Pentru orice femeie, sânii înseamnă frumusețe, senzualitate, feminitate, legătura profundă cu bebelușii, dar și multă, multă grijă și îngrijorare în momentul în care se confruntă cu un disconfort sau o durere localizate în zona mamară. Pentru majoritatea, sunt simptome trecătoare, care, totuși, nu trebuie trecute cu vederea. Însă pentru câteva mii de românce care anual fac cancer de sân, acestea sunt începutul unui demers medical presărat cu investigații, terapii, intervenții chirurgicale și recuperare care, dacă sunt făcute din timp, de către specialiști cu experiență, pot duce la vindecare pe termen lung. De aceea, trecem în revistă câteva lucruri esențiale despre sâni și cancerul mamar pentru ca boala să nu mai fie un tabu, cu consecințele de rigoare extrem de grave.

  1. Orice femeie ar trebuie să fie atentă la starea de sănătate a sânilor ei. Experții americani recomandă ca autopalparea să se facă începând cu vârsta de 20 de ani, iar orice nodul, secreție anormală sau pată de pe pielea din zona mamară trebuie semnalate medicului. Autoexaminarea ar trebui făcută la 3-5 zile de la terminarea ciclului menstrual, pentru că această perioadă din lună poate modifica temporar aspectul și consistența glandei mamare.
  2. Controlul anual al sânilor ar trebui să facă parte din rutina de menținere a sănătății și prevenire a îmbolnăvirilor grave. În plus, specialiștii recomandă investigații precum ecografia și mamografia în funcție de vârstă. Medicii spitalului Onco Card recomandă tuturor femeilor din România să includă în investigațiile pe care le fac regulat și pe cele destinate sănătății sânilor: astfel, examinarea și ecografia sânilor trebuie făcute între 20 și 50 de ani, iar mamografia se recomandă după vârsta de 40 de ani.
  3.  Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la femei și al doilea ca număr de cazuri din totalul de boli maligne la nivel mondial. Se estimează că una din 8 femei ar putea face cancer mamar de-a lungul vieții, dar, din fericire, acesta este printre cancerele cu cel mai mare potențial de vindecare dacă este depistat la timp.
  4.  Tumorile maligne mamare apar ca urmare a acumulării de celule anormale în țesutul mamar: deși în mod normal, celulele corpului uman se nasc, trăiesc și mor și sunt înlocuite de unele noi, există momente când mecanismul acesta normal este perturbat, celulele nu mai mor, se acumulează în țesuturi și astfel apar tumorile care împiedică funcționarea anormală a organelor și sistemelor. Unele pot migra și pot forma la distanță metastaze, în alte zone ale corpului. Cancerul mamar poate fi de mai multe feluri: carcinom ductal in situ, carcinom lobular in situ, carcinom ductal invaziv și carcinom lobular invaziv.
  5. Nu toate tumorile care apar la nivelul sânilor sunt cancere. Există și formațiuni precum chisturile, fibroadenomul, hiperplazia sau papilomul intraductal care sunt benigne, dar trebuie monitorizate și tratate cu aceeași grijă de către paciente și medici.
  6. Multe dintre cazurile de cancer nu au o cauză clară a apariției. Însă există și situații care cresc riscul de cancer mamar, iar dintre acestea specialiștii în tratarea cancerului de sân din spitalul Onco Card menționează vârsta (peste 70 la sută dintre cazuri apar după 50 de ani), prima menstruație mai devreme de 11 ani, menopauza tardivă după 55 de ani, prima naștere după 30 de ani, terapiile cu hormoni de substituție, obezitatea, consulmul de alcool, leziunile premaligne, mutațiile genetice și densitatea crescută a glandei mamare.
  7. Extrem de atente la sănătatea sânilor trebuie să fie femeile care au avut rude gradul 1 cu cancer mamar. Riscul este cu atât mai mare cu cât mama, sora sau fiica au avut cancer mamar înainte de menopauză sau dacă au avut la ambii sâni. De asemenea, femeile care moștenesc genele BRCA1 și BRCA2 au un risc mai mare de a face un cancer de sân, aproximativ 10 la sută din numărul cazurilor fiind ereditare.
  8. Cancerul de sân se poate vindeca, iar speranța de viață depășeste cu mult 5 ani dacă boala este depistată la timp. La ora actuală, chirurgia, radioterapia, chimioterapia și terapia hormonală oferă femeilor posibilitatea de a accesa cea mai potrivită terapie, în funcție de caz..
  9. Orice femeie diagnosticată cu cancer de sân ar trebui să solicite medicului informații precise despre tratamente, posibilele efecte adverse, dieta și activitatea fizică de pe parcursul tratamentului, căderea părului după chimioterapie, menopauză precoce și infertilitate.
  10. Deși cancerul de sân presupune în multe cazuri mastectomie, uneori bilaterală, pacientele trebuie să știe că pot beneficia de reconstrucție cu proteze mamare, ceea ce le redă încrederea de sine și reduce riscul de depresie.
Detalii
shutterstock_390902179

Cancerul colorectal: 5 întrebări și răspunsuri care-ți pot salva viața

Ultimele știri despre cancerul colorectal sunt îngrijorătoare pentru țara noastră: din ce în ce mai mulți români ajung la medic și sunt diagnosticați cu această boală malignă, în stadiu avansat, situație care îngreunează misiunea de vindecare a medicilor și șansele de supraviețuire pe termen lung ale pacienților. Din punct de vedere statistic, cancerul colorectal este al treilea în top ca frecvență la bărbați și pe locul al doilea la femei, mai mult de jumătate dintre cazuri fiind diagnosticate în țările dezvoltate. Acest tip de cancer care prespune dezvoltarea unor formațiuni tumorale în colon și rect poate fi tratat cu succes dacă este depistat în stadiu incipient, dar acest lucru presupune teste regulate, investigații făcute în centre medicale performante și tratamente aplicate și monitorizate de oncologi cu experiență. Specialiștii spitalului Onco Card recomandă tuturor celor preocupați de starea lor de sănătate să-și pună câteva întrebări esențiale despre alimentație, moștenire genetică și atitudinea față testele regulate astfel încât orice posibil factor de risc să-i aducă la medic în timp util.

  1. Mă înscriu în rândul persoanelor care pot face cancer colorectal?

Răspunsul este pozitiv dacă aveți peste 50 de ani, dacă aveți în familie rude cu un astfel de tip de cancer și dacă suferiți din cauza polipilor care apar la nivelul colonului. De obicei, polipii sunt formațiuni tumorale beninge, care se vindecă dacă sunt diagnosticați și extirpați la timp.

  1. Am un stil de viață dezechilibrat care poate crește riscul de cancer colorectal?

Din păcate, multe persoane se găsesc în situația de a avea un risc enorm de îmbolnăvire din cauza unui stil de viață dezechilibrat. În ceea ce privește cancerul colorectal, există câteva obiceiuri nocive care pot accelera instalarea unui proces malign în sistemul digestiv, iar acestea sunt abuzul de carne roșie, fumatul, grăsimea excesivă din jurul taliei, sedentarismul și consumul crescut de alcool. De aceea, orice medic vă va recomanda să luați măsuri, adică să mâncați carne roșie mai rar, să consumați legume, fructe și cereale integrale, să nu mai fumați, să obțineți o greutate optimă, să faceți sport zilnic și să consumați alcool doar ocazional. Printr-un stil de viață sănătos, pot fi evitate 45 la sută dintre cancerele colorectale.

  1. Ce simptome ar trebui să mă alerteze și să mă aducă la medic pentru a depista la timp un posibil cancer colorectal?

Din păcate, cancerul colorectal nu dă simptome în stadiu incipient. Însă există câteva gesturi simple de monitorizare a stării de sănătate pe care ar trebui să le facă oricine pentru a semnala cât mai repede medicului orice nu este în regulă. Astfel, constipația prelungită, diareea, prezența sângelui în scaun, durerile abdominale, oboseala inexplicabilă și scăderea rapidă în greutateîn lipsa unei diete hipocalorice, pot fi simptomele unui cancer colorectal.

  1. Când ar trebui să-mi fac o colonoscopie?

Colonoscopia este una dintre investigațiile obligatorii pentru persoanele care au depășit 50 de ani. Aceasta ar trebui făcută, ca test de screening, cel puțin o dată la 10 ani, recomandă specialiștii. Însă poate fi efectuată ori de câte ori medicii suspectează o eventuală tumoră malignă în colon sau rect. Specialiștii Onco Card au întocmit programe de teste și analize performante, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, pe categorii de vârstă. Astfel, colonoscopia virtuală (varianta modernă a colonoscopiei clasice, fără sedare, mult mai ușor de tolerat), care oferă imagini despre starea colonului cu ajutorul computerului tomograf sau al rezonanței magnetice, este inclusă în pachetul de teste regulate care se fac după vârsta de 50 de ani. Colonoscopia virtuală se poate face o dată la 5 ani și trebuie completată de colonoscopia clasică dacă medicii depistează un polip și vor să ia o probă de țesut.

  1. Ce posibilități de tratament există dacă am cancer colorectal?

La ora actuală, terapia chirurgicală reprezintă soluția pentru stadiile 0-III de cancer. Medicii îndepărtează tumora și țesutul din jur, iar șansele de supraviețuire pe termen lung pot fi mai mari de 5 ani dacă boala este depistată la timp. În cazurile mai grave, specialiștii pot extirpa o parte din colon și din rect. De asemenea, tratamentul chirurgical poate fi însoțit de chimioterapie și radioterapie. În stadii avansate de boală, dacă există metastaze în alte organe, chimioterapia și radioterapia pot îmbunătăți calitatea vieții pacienților.

 

Detalii
shutterstock_174202361

Cancerul de prostată, boala care afectează peste un milion de bărbați anual

Dacă în cazul femeilor cancerul de sân și de col uterin sunt printre cele mai frecvente, în cazul bărbaților, cancerul de prostată este pe locul doi ca răspândire, după afecțiunile maligne ale pielii, cu peste un milion de cazuri depistate anual în lume. Este, de obicei, corelat cu vârsta înaintată, însă există și cazuri care apar mai devreme. De aceea, medicii insistă asupra monitorizării atente după 40 de ani, mai ales că bărbații nu sunt cei mai grijulii cu starea lor de sănătate.

Ce este cancerul de prostată?

Cancerul de prostată este o afecțiune malignă ce presupune dezvoltarea anormală a celulelor și acumularea lor sub formă de tumori maligne în glanda prostată. Aceasta este specific masculină, face parte din aparatul reproducător masculin, este situată sub vezica urinară, are dimensiunea unei alune și este responsabilă pentru producerea lichidului seminal.

De ce apare cancerul de prostată?

Din păcate, cauzele exacte ale apariției acestui tip de cancer nu sunt cunoscute, însă literatura medicală menționează câțiva factori de risc: vârsta înaintată, moștenirea genetică, o dietă bogată în grăsimi animale care ar fi corelată cu dezechilibre hormonale și consumul insuficient de vegetale, toate acestea putând crește riscul îmbolnăvirii glandei prostate.

Orice tumoră de prostată este malignă?

Glanda prostată nu este afectată de-a lungul timpului doar de cancer. Există afecțiuni benigne precum adenomul de prostată sau prostatita care pot da simptome similare cancerului, dar care sunt benigne. Însă doar un control medical riguros, care include examinarea generală, testul de sânge PSA (antigenul specific pentru prostată) și tușeul rectal pot orienta medicul către verdictul final. Specialiștii oncologi ai spitalului Onco Card au elaborat un program de evaluări, teste și analize destinate bărbaților, iar efectuarea markerului tumoral PSA este recomandată după 40 de ani.

Ce investigații pot pune în evidență un cancer de prostată?

În cazul în care specialiștii suspectează o transformare malignă, ei vor efectua o biopsie înaintea oricărei terapii. În plus, în unele cazuri se recomandă ecografia, tomografia computerizată sau investigațiile prin rezonanță magnetică.

Ce simptome dă cancerul de prostată?

Din păcate, cancerul de prostată în stadiu incipient nu are niciun simptom, însă,mai târziu, dificultățile la urinare, durerile, prezența sângelui în urină sau spermă ar trebui să determine orice bărbat care se confruntă cu aceste fenomene să meargă imediat la un medic urolog. Chiar dacă diagnosticul nu este “cancer”, orice transformare de la nivelul prostatei trebuie monitorizată cu atenție.

Câte stadii are cancerul de prostată?

Cancerul de prostată este clasificat în patru stadii în funcție de gravitate. Astfel, în stadiul I, tumora e de mici dimensiuni și e localizată în prostată. În stadiul II, cancerul e mai avansat, dar afectează doar prostată. În stadiul III, este extins dincolo de prostată, iar în stadiul IV, a afectat deja nodulii limfatici, vezica urinară, rectul, oasele sau plămânii.

Cum se tratează cancerul de prostată?

La ora actuală, medicina are mijloace chirurgicale, medicamentoase și radiologice pentru a trata un cancer de prostată. În multe cazuri depistate în stadii incipiente, medicii recomandă monitorizări atente și periodice ale pacienților pentru a decide momentul oportun aplicării terapiei. Aceasta poate include radioterapia, intervenția chirurgicală de extirpare a prostatei, terapia hormonală, crioterapiași chimioterapia. Aceste metode pot avea efecte adverse, mai ales în stadii avansate de boală, de aceea medicii recomandă controale periodice pentru detectarea în stadiul incipient. Din fericire, la ora actuală, 9 din 10 cazuri sunt depistate la debutul bolii, iar medicina oferă soluții și pentru efectele secundare ale bolii precum disfuncția erectilă.

Detalii
Contract OPSNAJ

Investigații RMN și CT decontate integral

Începând din luna aprilie 2017, secția de Imagistică Medicală din clinica noastră se află în relații contractuale și cu CASAOPSNAJ (Casa de Asigurări de Sănătate a Ministerului Apărării, Ordinii Publice şi Siguranţei Naţionale).

Acum puteți beneficia de investigații RMN și CT decontate integral! Compartimentul de imagistică medicală are în dotare echipamente moderne de înaltă performanță furnizate de General Electric Healthcare, ce creează o platformă completă de investigații paraclinice de imagistică medicală ce permit diagnosticarea precoce cu maximă acuratețe a afecțiunilor.

Pentru a vizualiza lista completă a investigațiilor disponibile, accesati pagina noastră de servicii.

 

Detalii