O N C O C A R D - Performanță pentru viață!

Orar : Luni - Vineri | 08:00 - 20:00
  Contact : (+40) 268 448 000

Media

34021515_1815277891867129_8704342195664060416_n

Dr. Laura Cardoș: 90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, fumatul este una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică globală ce a afectat vreodată omenirea: peste un miliard de persoane fumează, iar jumătate din cei care o fac vor muri din cauza acestui obicei. Anual, în lume, peste 7 milioane de oameni își pierd viața ca urmare a fumatului: peste 6 milioane sunt fumători, în timp ce aproape 900 de mii au inhalat constant fum de țigară, fiind expuși fumatului la mâna doua. Fumatul este principala cauză pentru instalarea cancerului pulmonar, dar și factor de risc pentru alte boli. Pentru a evalua impactul fumatului asupra stării de sănătate, specialiștii spitalului Onco Card recomandă teste și analize precum consultul general și radiografia toracică, chiar după vârsta de 20 de ani, în cadrul programelor de prevenție a bolilor grave. Medicul primar pneumoftiziolog Laura Cardoș, din cadrul Onco Card, explică motivele grave pentru care nimeni nu ar trebui să fumeze, iar dacă o face, ar trebui să renunțe urgent.

La ce vârstă încep românii să fumeze și de ce? 

Dr. Laura Cardoș: Pacienții mei fumează propriu-zis de la vârsta de 18-20 ani, dar încep să cocheteze cu țigara de la 14-16 ani. Recordman-ul meu, în sens negativ evident, este un pacient care fumează de la 6 ani. Am, de asemenea, un pacient ce fumează de la 8 ani și care are funcția pulmonară redusă cu 80% față de normal, la vârsta actuală de 40 ani. Vârsta de începere a fumatului depinde și de condițiile socio-economice: cu cât ele sunt mai precare, cu atât vârsta este mai timpurie. Cât despre motive, cei care încep să fumeze urmează exemplul anturajului direct (părinți, colegi de clasă) și consideră fumatul un act de bravură, teribilism.

Cum afectează plămânii primul an de fumat? Dar următorii 5?

Dr. Laura Cardoș: Iritația și inflamația căilor aeriene apar imediat după inhalarea substanțelor toxice din fumul de țigară, cum ar fi: nicotină, gudron, monoxid de carbon, amoniac și multe altele. Distrucțiile vor fi cu atât mai accentuate, cu cât inhalarea noxelor este mai lungă. Modificările ADN-ului celular, cele care duc la apariția cancerului pulmonar, sunt cumulative: după 4 ani de fumat, riscul de cancer e de 4 ori mai mare decât după 1 an de fumat; după 5 ani, riscul de cancer crește de 5 ori față de 1 an de fumat, etc.

Ce se întâmplă în plămâni la fiecare decadă de fumat?

Dr. Laura Cardoș: Cu cât perioada de fumat este mai lungă, cu atât progresează și distrucția membranelor alveolare, dar și inflamația din căile aeriene. Pereții căilor aeriene devin mai groși din cauza inflamației și astfel, lumenul bronșic se îngustează, iar aerul pătrunde mai greu în interior, apărând dificultățile în respirație. În timp, se produce o remodelare bronșică și se schimbă arhitectura tractului respirator, în mod ireversibil. Această modificare nu poate fi corectată prin tratamentele medicamentoase existente. Modificările ADN-ului celular, răspunzătoare de apariția cancerului pulmonar, se cumulează în timp, iar efectele nocive ale fumatului asupra întregului organism sunt în creștere. Apar afecțiuni dermatologice, cardiovasculare, etc. Scade imunitatea la nivel respirator și apar mai multe infecții.

Cum influențează numărul de țigări fumate plămânii?

Dr. Laura Cardoș: Fumatul produce daune în întregul organism. Severitatea afectării organismului este individuală, dar mai multe țigări fumate înseamnă mai multe distrucții în organism. Riscul îmbolnăvirilor este direct proporțional cu numărul de țigări fumate pe zi, dar și cu numărul anilor de fumat. Astfel, riscul de cancer pulmonar este de 20 de ori mai mare la cei care fumează 20 țigări pe zi comparativ cu cei care fumează o țigară pe zi.

Ce șanse de regenerare a țesutului pulmonar există după renunțarea completă la tutun?

Dr. Laura Cardoș: Odată instalate, modificările produse de fumat asupra țesutului pulmonar sunt ireversibile. Mușchiul inimii și vasele de sânge își revin la un an după oprirea fumatului, dar plămânii nu își revin niciodată. Riscul de a face cancer pulmonar după oprirea completă a fumatului se reduce treptat în următorii 15 ani, dar rămâne mereu mai crescut decât la nefumători. Fumatul produce emfizem pulmonar, care înseamnă distrugerea treptată a pereților alveolelor pulmonare, cu ruperea membranelor alveolare. E important să nu fumăm, pentru a nu ne distruge ireversibil plămânii. Fumătorii trebuie motivați să se oprească, altfel distrucția pulmonară va continua și se va extinde.

Ce înseamnă fumatul pasiv periculos?

Dr. Laura Cardoș: Prin fumatul pasiv sunt inhalate substantele toxice din fumul de țigară. În momentul inhalării din țigară, doar 15% din fumul aspirat rămâne în plămânii fumatorului activ, iar restul de 85% este eliminat la exterior și este inhalat de nefumători, în mod egal cu cei care fumează. Aceasta presupune anumite riscuri, cum ar fi:

-risc crescut de accident cardio-vascular (de ex. infarct miocardic acut ), risc cu peste 25% mai mare la fumătorii pasivi decât la cei neexpuși fumului de țigară; acesta apare ca urmare a depunerii plăcilor de aterom pe vasele de sânge (artere coronare), ceea ce duce la îngustarea lor;

-risc de apariție a cancerului pulmonar, cu 30% mai mare în cazul fumătorilor pasivi față de nefumători;

-la pacienții astmatici, se poate declanșa o criză de astm bronșic, după o expunere la fumul de țigară de ordinul minutelor, prin inflamația produsă la nivelul căilor aeriene.

t de important este să ferim complet copiii de fumul de țigară?

Dr. Laura Cardoș: Bebelușii care sunt expuși la fumat în viața intrauterină se pot naște prematur și pot avea o greutate mai mică la naștere, de regulă, sub 2500 grame. Copiii care inhalează fum de țigară în mod repetat se îmbolnăvesc mai des. Ei fac boli precum bronșită, astm bronșic, pneumonie, otită medie, afecțiuni dermatologice, dar prezintă și întârzieri în dezvoltarea creierului. Copiii urmează, de obicei, exemplul părinților: dacă părinții sunt fumători, copiii înșiși se vor apuca de fumat mai ușor. În general, expunerea copiilor la fumul de țigară înseamnă tot fumat pasiv, cu toate consecințele expuse anterior, consecințe ce vor fi vizibile după ani de zile.

De ce apare cancerul pulmonar la fumători?

Dr. Laura Cardoș: Apariția cancerului pulmonar depinde de mai mulți factori, dintre care fumatul are rolul primordial. Este posibil să apară cancer pulmonar fără să existe fumat activ și/sau pasiv, dar 90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat, adică apar la fumători. Subsțantele toxice din fumul de țigară produc treptat modificări ale ADN-ului celular, având efecte mutagene, care determină apariția cancerului pulmonar. În fumul de țigară, există substanțe radioactive (de exemplu, plutoniu), care determină transformarea celulelor normale în celule canceroase. Fumul de țigară conține peste 4000 de compuși chimici, dintre care 50 de compuși sunt dovediți a fi cancerigeni. Efectul carcinogenetic este cu atât mai mare, cu cât numarul de țigări fumate este mai ridicat și durata consumului de tutun este mai mare. Totodată, riscurile sunt mai mari în cazul consumării țigărilor fără filtru decât al celor cu filtru.

Cum explicați procentul de fumători care nu fac cancer?

Dr. Laura Cardoș: Organizația Mondială a Sănătății a arătat că fumatul ucide 50% dintre fumători. Fumătorii care nu fac cancer sunt protejați de anumite gene, terenul lor genetic este determinant.

Există și posibilitatea ca unii fumători să decedeze din cauza altor boli produse de fumat și astfel, să nu aiba timp să dezvolte un cancer pulmonar.

De ce este periculos cancerul pulmonar?

Dr. Laura Cardoș: Cancerul pulmonar a devenit una din principalele cauze mondiale de deces. Cancerul pulmonar este o tumoră de extremă gravitate, în care simptomele apar tardiv, evoluând asimptomatic, adica “mut”, în majoritatea cazurilor. Mai puțin de o treime din cazuri sunt, la momentul diagnosticului, într-o etapă terapeutica utilă, în general, supraviețuirea fiind de 6-18 luni și doar aproximativ 20% din pacienți trăiesc mai mult de 1 an. În momentul diagnosticului, 55% dintre pacienți au metastaze, circa 30% au boala extinsă loco-regional și doar 15% au stadiu de boală localizat/limitat. În ce privește supraviețuirea la 5 ani, pentru pacienții cu stadii localizate ale bolii aceasta este de 48%, coborând la 18% pentru cei cu boala extinsă loco-regional și fiind practic nulă pentru cei cu metastaze. Rata de supraviețuire la 5 ani pentru toate stadiile de boală este de 15%, observându-se o creștere față de cea din anii ’60 (8%), creștere datorată progreselor în prevenție și tratament. Pacienții cu rata crescută de supraviețuire sunt cei diagnosticați în stadii precoce, operabile, fapt ce arată necesitatea diagnosticului în astfel de stadii, înainte de instalarea simptomelor.

 

Detalii
shutterstock_696188545

Cancerul de ovar, opțiuni terapeutice

Din punctul de vedere al incidenței, cancerul ovarian se situează pe locul 18 în topul bolilor maligne diagnosticate la nivel global și pe locul al 7-lea în ceea ce privește cancerele diagnosticate în rândul femeilor. Se estimează că, anual, peste 230 de mii de femei din întreaga lume se îmbolnăvesc de cancer ovarian. Multe dintre cazuri sunt diagnosticate în stadii avansate, pentru că boala nu dă semne în stadiu incipient. Pentru 30-50 la sută dintre paciente, rata de supraviețuire poate ajunge la 5 ani în condițiile în care se aplică tratamentul optim, în timp cât mai scurt. Iată câteva dintre opțiunile de tratament.

  1. Intervenția chirurgicală. Operația reprezintă prima opțiune de tratament în cazul cancerului ovarian. Aceasta poate varia de la îndepărtarea ovarului afectat de cancer și a trompei aferente până la extirparea ambelor ovare și uterului, în funcție de vârsta pacientei, stadiul bolii. În funcție de tipul de cancer și de stadiu, boala malignă ovariană poate fi o tumoră localizată în ovar, poate fi extinsă în țesuturile și organele din zona abdominală, precum trompa uterină, uterul sau vezica urinară, poate implica nodulii limfatici din abdomen sau poate să fie deja însoțită de metastaze. Intervenția trebuie făcută de către un ginecolog expert în chirurgie oncologică, pentru că boala necesită abordări diferite în funcție de localizare și stadiu. Sunt situații când medicii recomandă histerectomia sau cazuri, precum cele diagnosticate cu cancer ovarian epitelial care s-a extins, în care îndepărtarea țesutului tumoral presupune o abordare complexă, care poate include inclusiv îndepărtarea unei porțiuni din colon, stomac, ficat, pancreas sau îndepărtarea splinei. Extirparea optimă a țesutului tumoral crește șansele ca pacientele să nu mai aibă nevoie de o intervenție ulterioară.
  2. Chimioterapia. La fel ca în alte tipuri de cancer, și în cel ovarian una dintre opțiunile de tratament o reprezintă chimioterapia. Administrarea medicamentelor destinate stopării dezvoltării celulelor maligne se face sistemic și poate fi eficace atât în cancerele ovariane aflate în primele stadii, cât și în cele avansate, când există deja metastaze. De obicei, chimioterapia în cancerul ovarian reprezintă administrarea unor combinații de substanțe chimioterapice intravenos . Ciclurile de tratament pot include mai multe sesiuni. Există și o formă de administrare a chimioterapiei direct în abdomen, chimioterapia intraperitoneală. Deși medicamentele evoluează permanent, chimioterapia poate avea în continuare efecte adverse precum starea de rău, aftele bucale, lipsa poftei de mâncare, pierderea părului. În plus, chimioterapia poate afecta și celulele sănătoase din corp, de aceea, este însoțită permanent de teste și analize pentru monitorizarea stării pacientelor. Unele dintre efectele adverse pot fi combătute prin administrarea unor medicamente adjuvante și dispar după încetarea tratamentului. Însă chimioterapia poate avea și efecte adverse pe termen lung precum afectarea măduvei osoase, a rinichilor  și a terminațiilor nervoase.
  3. Terapia țintită. Spre deosebire de chimioterapie care acționează sistemic, sistemele de tratament targetat în oncologie au fost gândite special pentru a viza doar celulele maligne și structurile vasculare care le hrănesc. Astfel, terapiile oncologice de ultimă generație pot fi utilizate și în cancerul ovarian, având mai multe principii: unele pot încetini și chiar stopa dezvoltarea tumorilor țintind vasele de sânge care le alimentează, altele pot inhiba refacerea ADN-ului celulelor maligne. Aceste clase de medicamente se folosesc de puțin timp, se devoltă permanent și în unele  funcționează împreună cu chimioterapia. In anumite tipuri histologice este foarte importanta determinarea unei mutatii genetice BRCA1, daca aceasta este pozitiva pacienta poate beneficia de un tratament de intretinere in caz ca a raspuns la chimioterapia cu saruri de platina si astfel se poate prelungi intervalul liber de boala.
  4. Radioterapia. Spre deosebire de alte tipuri de cancer, în cel ovarian, radioterapia nu este folosită cu scop adjuvant sau curative ci doar paliativ – iradiere antialgica.
Detalii
shutterstock_533672527

9 lucruri importante pe care trebuie să le știți despre mamografie

Mamografia este una dintre cele mai importante investigații destinate monitorizării stării de sănătate a femeilor, care face parte din programele moderne de prevenție a cancerului mamar. Există câteva informații esențiale pe care orice femeie trebuie să le știe despre această investigație care a redus mult rata de mortalitate prin cancer mamar.

  1. Mamografia se face periodic după vârsta de 40 de ani (între 40 și 44 de ani, recomandarea e să fie făcută anual, între 45 și 54, mamografia anuală devine obligatorie, iar după 55 de ani, mamografia poate fi făcută la doi ani). Însă programul de screening poate începe și mai devreme de 40 de ani dacă persoana respectivă are rude de gradul 1 care au făcut cancer înaintea vârstei de 40 de ani.
  1. Mamografia presupune vizualizarea țesutului mamar cu ajutorul razelor X. Dozele de radiație sunt mici, iar beneficiile mamografiei sunt atât de importante încât puse în balanță cu expunerea la iradiere, câștigă detașat.
  1. În timpul mamografiei, un medic expert în radiologia sânului va evalua starea țesutului mamar și își va da seama dacă sunt calcifieri sau modificări suspecte, potențial maligne.
  1. Datele obținute prin mamografie sunt, de obicei, corelate cu alte informații despre starea pacientei, iar medicul va putea face un scor de risc pentru o afecțiune mamară benignă sau malignă.
  1. Atunci când evaluează starea de sănătate a sânilor, medicii iau în calcul și densitatea mamară
  1. La ora actuală, mamografia digitală presupune colectarea informațiilor despre țesutul mamar și stocarea lor într-un computer pentru a putea fi ușor accesate de către specialiști.
  1. Mamografia nu are o precizie de sută la sută: există situații când rezultatul este fie fals negativ, fie fals pozitiv.
  1. La persoanele tinere cu risc crescut de cancer mamar (cazuri în familie, prezența genelor BRCA1 și BRCA 2, densitate mamară crescută), investigația este însoțită obligatoriu de ecografie mamară și, eventual, de RMN mamar.
  1. Mamografia poate fi făcută și de către persoanele care au implanturi mamare. În unele situații, medicul va capta câteva imagini în plus pentru o mai bună apreciere a situației.
Detalii
shutterstock_708591364

11 lucruri importante despre HPV, virus care provoacă diverse tipuri de cancer

Virusul HPV este unul din cele mai răspândite virusuri din lume, care afectează cel mai frecvent organele sferei genitale, atât la femei cât și la bărbați. Majoritatea  populației contactează cel puțin un tip de virus HPV de-a lungul vieții. Iată câteva lucruri pe care oricine ar trebui să le știe despre acest virus.

  1. HPV reprezintă un grup de virusuri (peste 150), unele mai puțin periculoase, care pot duce la apariția nevilor sau papiloamelor, iar altele care – în anumite condiții, în timp – pot duce la dezvoltarea cancerului.
  2. Cel mai frecvent infecția HPV se transmite pe cale sexuala – vaginală, anală sau orală.
  3. O persoană se poate infecta cu HPV nu doar ca urmare a contactului sexual cu penetrare, virusul poate ajunge în organism și prin contact intim, direct cu pielea unei persoane infectate, dar în aceste situații cel mai frecvent duce la apariția verucilor și condiloamelor.
  4. Marea majoritate a infecțiilor cu HPV nu dau simptome și trec fără niciun tratament, unele în câteva luni, altele în ani de zile.
  5. Printre tulpinile de HPV, există unele mai agresive, care în timp se pot transforma în cancer, acestea fiind localizate la nivelul colului uterin, vulvei, vaginului, penisului, anusului și cavitate orala.
  6. Conform estimărilor, HPV este responsabil pentru apariția a 90 % dintre cancerele cervicale și anale, 70% din cele vaginale și vulvare și 60% din cele peniene.
  7. Cel mai frecvent tip de cancer provocat de HPV este cel de col uterin, tulpinile 16 și 18 fiind cel mai des implicate.
  8. Pentru că nu dă simptome în stadii incipiente, infecția cu tulpinile HPV oncogene localizată la nivelul colului uterin poate trece neobservată. De aceea specialiștii recomandă testarea Babeș Papanicolau care pune în evidență potențiale modificări la nivelul colului uterin. Pentru a evidenția și trata orice leziune înainte ca aceasta să se malignizeze, testarea trebuie făcută începând de la varsta de 25 de ani și în anumite situații se poate stopa la 65 de ani.
  9. După vârsta de 30 de ani, medicii pot recomanda, alături de testul Babeș- Papanicolau, o analiză – HPV DNA – care poate depista tipul de tulpină HPV care a produs infectarea.
  10. Studiile au demonstrat că infecția HPV, alături de consumul de alcool și fumat, poate fi factor de risc pentru apariția cancerelor orofaringiene.
  11. Vaccinul împotriva HPV poate preveni infectarea, însă nu acoperă toate tulpinile (deși tulpinile care sunt implicate cel mai frecvent în dezvoltarea cancerului), de aceea vizita la ginecolog și testarea Babeș Papanicolau trebuie făcute periodic. Specialiștii americani recomandă efectuarea vaccinului la adolescenți si adulți tineri, începând de la 11-12 ani până la 26 de ani. În România vârsta de vaccinare este de 11-12 ani.
Detalii
Gozman bun

Dr. Bogdan Gozman: recomandări de ultimă generație în diagnosticarea și tratarea cancerului mamar

Tratamentul pentru cancerele mamare evoluează continuu, iar unele dintre medicamente de ultimă generație încep să fie disponibile și în România. Diagnosticul molecular, de mare acuratețe, este un factor important în stabilirea unei terapii personalizate, pentru fiecare tip de tumoare. În plus, administrarea chimioterapiei se face prin metode moderne, care protejează pacientele de potențiale efecte adverse. Descrie tabolul noutăților în tratamentul cancerului mamar, dr. Bogdan Gozman, medic primar oncologie medicală, director medical în cadrul Spitalului Onco Card din Brașov.


Care sunt cele mai frecvente tipuri și subtipuri de cancer mamar pe care le diagnosticați în România?

Dr. Bogdan Gozman: Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la femei. Clasificările cel mai frecvent utilizate sunt cea clasică anatomopatologică și cea moleculară. Dintre tipurile histopatologice clasice, cel mai frecvent este carcinomul ductal invaziv. Clasificarea cea mai utilizată în prezent este însă cea moleculară, aceasta având rol prognostic și fiind obligatorie în stabilirea indicației terapeutice. În ordinea frecvenței, tipurile moleculare de cancer mamar sunt cel Luminal A (70-75% din cazuri), triplu negativ, Luminal B, Her2 pozitiv.

Ce terapii medicamentoase recomandați în funcție de stadiul bolii?

Dr. Bogdan Gozman: Terapia cancerului de sân este extrem de complexă și include mai multe specialități: chirurgia, oncologia medicală, radioterapia, imagistica medicală. Terapiile medicamentoase sunt, bineînțeles, individualizate în funcție de vârsta pacientei, stadiul bolii, factorii de prognostic anatomo-patologici. Acestea sunt chimioterapia, terapia moleculară țintită, hormonoterapia. În stadiile incipiente și fără factori de risc, terapia medicamentoasă poate cuprinde doar tratament hormonal (sub forma de tablete), în timp ce în stadiile avansate, tratamentul va include aproape întotdeauna și chimioterapia intravenoasă.

Cum va ajuta tehnologia modernă în administrarea terapiei (camerele implantabile)?

Dr. Bogdan Gozman: Terapia oncologică aduce beneficii indiscutabile în tratamentul cancerelor mamare, în schimb, ca orice tratament, are și reacții adverse. Una din problemele cu care se confruntă pacientele care fac chimioterapie este flebita, adică inflamația venelor periferice care implică puncții venoase repetate pentru montarea căii de acces venoase. Această complicație poate fi evitată prin montarea unei camere implantabile „port a cath” înainte de începerea chimioterapiei. Dispozitivul este implantat în regiunea subclaviculară dreaptă, printr-o intervenție chirurgicală minimă în spitalizare de zi. Rolul camerei este de a introduce medicația direct în fluxul venos central, evitând inflamația venelor periferice și a pericolulului extravazării, ieșirii citostaticelor pe lângă calea de acces venos.

Ce teste și analize se fac pe parcursul terapiei pentru a-i evalua eficacitatea?

Dr. Bogdan Gozman: În cancerul de sân, evaluarea tratamentului se face prin consultul pacientei și recoltarea analizelor de laborator la fiecare administrare a chimioterapiei. Sunt necesare periodic și evaluări imagistice prin ecografie, mamografie, computer tomograf, în funcție de starea de sănătate a pacientei.

Ce aduce nou 2018 în tratarea cancerului mamar?

Dr. Bogdan Gozman: În primul rând, pentru țara noastră, anul 2018 aduce indicații noi ale unor medicamente existente de care vor beneficia un număr mai mare de paciente. Așteptăm date din studiile clinice despre eficiența imunoterapiei și în cancerul mamar, rezultatele par foarte promițătoare.

Ce alte afecțiuni pot periclita șansele de tratare și vindecare a cancerului mamar?
Dr. Bogdan Gozman: Există o serie de afecțiuni care pot periclita șansele de a efectua un tratament optim. În primul rând, acestea sunt bolile cardio-vasculare, aflate pe primul loc în categoria bolilor cronice; există mai multe clase de medicamente oncologice care pot afecta funcția inimii, motiv pentru care solicităm întotdeauna o evaluare complexă – cu examen clinic, EKG, ecografie cardiacă, înaintea inițierii tratamentului.

Cum pot fi atenuate efectele adverse ale chimioterapiei?

Dr. Bogdan Gozman: Cele mai frecvente reacții adverse ale chimioterapiei sunt toxicitatea digestivă (grețurile și vărsăturile), toxicitatea hematologică (afectarea globulelor albe și roșii, trombocitelor), căderea părului, astenia. În prezent, există o serie de tratamente foarte eficiente împotriva lor: tratamentele antiemetice moderne au scăzut riscul de apariție a grețurilor și vărsăturilor, scăderea globulelor albe și roșii este controlată prin utilizarea medicamentelor care stimulează producerea de leucocite și hematii. Căderea părului poate fi prevenită cu ajutorul unui aparat special care împiedică pătrunderea citostaticelor în vasele de sânge de la nivelul scalpului. De asemenea, recomand pacientelor în curs de chimioterapie să aibă o alimentație echilibrată, iar dacă doresc să urmeze regimuri alimentare stricte, să le amâne până la finalizarea chimioterapiei.

Care sunt terapiile care dau rezultate în cazul metastazelor?
Dr. Bogdan Gozman: Tratamentul bolii metastatice în cancerul mamar include mai multe clase de medicamente în funcție de localizarea și gravitatea lor (de exemplu, metastazele osoase sunt mai puțin grave față de cele hepatice sau pulmonare): chimioterapia, terapia moleculară, terapia hormonală, radioterapia și chirurgia.

Când se recomandă mastectomia? 
Dr. Bogdan Gozman: Exista indicații absolute, dar și relative ale chirurgiei radicale a sânului. Mastectomia este necesară, de obicei, în stadiile avansate, în cazul tumorilor cu mai multe focare și a celor situate în centrul sânului. În anumite cazuri, este de preferat temporizarea intervenției chirurgicale radicale și administrarea tratmentului oncologic pentru a reduce dimensiunile tumorii, existând șanse de a efectua o intervenție chirurgicală conservatoare, cu păstrarea sânului.

Ce impact poate avea fumatul în evoluția unui cancer mamar?

Dr. Bogdan Gozman: Fumatul are un impact negativ în general asupra stării de sănătate și este un factor de risc pentru apariția cancerului mamar. Totuși, nu se poate spune că acesta are o intervenție directă ulterior în evoluția bolii deja instalate. Este, bineînțeles, recomandată renunțarea la fumat.

Detalii
23826264_1603339319722628_4548552423354580728_o

5 simptome ginecologice frecvente care pot semnala un cancer

Controlul ginecologic și ecografia transvaginală sunt examinări medicale importante care trebuie făcute anual, după vârste de 20 de ani, de către orice femeie. Aceste evaluări medicale sunt de altfel incluse și în programele de prevenție a cancerelor elaborate de specialiștii oncologi din cadrul Spitalului Onco Card. Pe lângă controalele de rutină și analizele care le pot urma și care pot pune în evidență o leziune malignă în stadiu incipient, medicii atrag atenția asupra unor simptome din sfera genitală care ar trebui să aducă urgent orice femei la specialistul ginecolog. Iată care sunt acestea:

  1. Sângerările vaginale anormale. Dacă apar în afara ciclului menstrual, sângerările pot fi un semnal de alarmă pentru mai multe tipuri de probleme. Acestea pot însoți infecții din zona pelvină, o boală inflamatorie pelvină, hipertiroidia sau diabetul. Însă cea mai gravă situație este atunci când sângerările anormale anunță un cancer care poate fi localizat în col, vagin, uter sau ovare.
  1. Durerile în zona pelvină. Acestea însoțesc de obicei ciclul menstrual și trec cu ajutorul antiinflamatoarelor. Dacă însă acestea sunt prezente în afara menstruației, pot fi semnul unor afecțiuni maligne cum sunt cancerul ovarian sau cel uterin. Deseori, durerea este resimțită ca o presiune puternică.
  1. Nevoia imperioasă de a urina. Și această situație trebuie discutată urgent cu un medic deoarece poate însoți mai multe afecțiuni, atât din sfera aparatului urinar, cât și a celui genital. Cancerele ovariene și vaginale pot fi semnalate de nevoia imperioasă de a urina, dar și de constipație.
  1. Balonarea. Acest simptom apare de obicei după o masă copioasă, bogată în lactate și carne grase, alimente procesate și zaharuri concentrate, în lipsa consumului de fibre din legume și fructe sau a hidratării suficiente. În afara acestor obiceiuri nesănătoase, balonarea poate fi și simptomul unor afecțiuni maligne colorectale sau genitale, precum cancerul ovarian, însoțit uneori și de senzația de preaplin, de dificultatea de a mânca sau de dureri de spate.
  1. Senzația de mâncărime sau de arsură. Acestea pot fi semne ale unor infecții din sfera vulvară, dar la o examinarea mai atentă, medicii pot diagnostica chiar și un cancer vulvar. Modificările de culoare sau de textură ale țesutului vulvar, eczemele și inflamațiile pot fi de asemenea simptome ale cancerului localizat în zona vulvei.
Detalii
19477649_1467363846653510_6544594356741646092_o

Colonoscopia virtuală, o evaluare importantă din programul de testare și prevenție a cancerelor colorectale

Cancerele colorectale reprezintă cele mai frecvente forme de afecțini maligne întâlnite în rândul bărbaților (locul doi după cancerele bronhopulmonare) și sunt pe locul 3, după cancerele de sân și col uterin, în rândul femeilor. În proporție covârșitoare, de 95 la sută, cancerele colorectale sunt adenocarcinoane, mai puțin frecvente fiind carcinomul mucinos și cel adenoscuamos.

Stilul de viață are un rol foarte important în apariția acestor tipuri de afecțiuni maligne, iar printre factorii de risc se numără fumatul, consumul excesiv de alcool, de carne roșie, de grăsimi animale, sedentarismul și obezitatea. În aceste condiții, se impune adoptarea unui stil de viață echilibrat, bazat pe o dietă bogată în legume, fructe, cereale integrale, lactate fermentate precum iaurtul și activitatea fizică susținută.

Pe lângă aceste măsuri importante, specialiștii recomandă și respectarea programelor de teste și analize care, făcute regulat, pot pune în evidență leziuni maligne colorectale în stadiu incipient. Una dintre investigațiile recomandate de specialiștii Spitalului Oncocard este colonoscopia virtuală, care poate fi făcută atât de femei, cât și de bărbați după vârsta de 50 de ani, în cadrul programelor de prevenție a cancerelor.

Ce este colonoscopia virtuală?

Colonoscopia virtuală reprezintă o examinare tomografică a colonului și rectului, fiind o alternativă la colonoscopia clasică. Această investigație se face cu ajutorul tehnologiei bazate pe raze X, care pot recompune o imagine completă a zonei investigate. Datorită computerului și brațului tomografic, aparatul scanează colonul, rectul și oferă imagini 2D și 3D specialiștilor în imagistică. Aceștia pot astfel vizualiza zona colorectală și pot investiga existența polipilor sau leziunilor maligne. Această investigație se poate face și prin rezonanță magnetică.

Cine poate face colonoscopia virtuală?

Această investigație este recomandată pacienților care nu pot face colonoscopia clasică sau care vor să evite disconfortul dat de aceasta. Investigația face parte din liste celor recomandate tuturor celor care au un risc crescut de cancer colorectal. Acesta este prezent la pacienții care se confruntă cu tumori benigne ale colonului, cu boli intestinale inflamatorii, celor care au în familie rude apropiate cu afecțiuni beninge sau maligne ale colonului și tuturor celor care vor să-și monitorizeze constant starea de sănătate. De asemenea, colonoscopia virtuală poate fi făcută pentru a monitoriza evoluția unor polipi sau în cazul în care prezența unei tumori nu permite colonoscopia clasică.

Cum decurge colonoscopia virtuală?

Colonoscopia virtuală se face fără anestezie, durează câteva minute, iar pregătirea presupune eliminarea completă a materiilor fecale de pe tractul digestiv, cu ajutorul laxativelor recomandate de medic și a unei cantități crescute de lichide. Pentru a vizualiza corect zona colorectală, colonoscopia virtuală se face după introducerea unei cantități de aer în colon. De asemenea, specialiștii pot recomanda și introducerea unei substanțe de contrast în intestin, pentru a putea evalua mai precis starea acestuia.

Ce nu poate face colonoscopia virtuală?

Deși investigația este mult mai confortabilă pentru pacienți decât colonoscopia clasică, aceasta are și câteva dezavantaje: nu poate vizualiza polipi mai mici de 10 mm și nu poate da informații precise despre natura formațiunilor. În cazul în care specialiștii depistează o problemă, este necesară efectuarea unei colonosocopii clasice pentru a recolta țesut tumoral în vederea unei biopsii.

Detalii