Performanță pentru viață!

Orar : Luni - Vineri | 08:00 - 20:00
  Contact : (+40) 268 448 000

All Posts Tagged: cauze

34021515_1815277891867129_8704342195664060416_n

Dr. Laura Cardoș: 90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, fumatul este una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică globală ce a afectat vreodată omenirea: peste un miliard de persoane fumează, iar jumătate din cei care o fac vor muri din cauza acestui obicei. Anual, în lume, peste 7 milioane de oameni își pierd viața ca urmare a fumatului: peste 6 milioane sunt fumători, în timp ce aproape 900 de mii au inhalat constant fum de țigară, fiind expuși fumatului la mâna doua. Fumatul este principala cauză pentru instalarea cancerului pulmonar, dar și factor de risc pentru alte boli. Pentru a evalua impactul fumatului asupra stării de sănătate, specialiștii spitalului Onco Card recomandă teste și analize precum consultul general și radiografia toracică, chiar după vârsta de 20 de ani, în cadrul programelor de prevenție a bolilor grave. Medicul primar pneumoftiziolog Laura Cardoș, din cadrul Onco Card, explică motivele grave pentru care nimeni nu ar trebui să fumeze, iar dacă o face, ar trebui să renunțe urgent.

La ce vârstă încep românii să fumeze și de ce? 

Dr. Laura Cardoș: Pacienții mei fumează propriu-zis de la vârsta de 18-20 ani, dar încep să cocheteze cu țigara de la 14-16 ani. Recordman-ul meu, în sens negativ evident, este un pacient care fumează de la 6 ani. Am, de asemenea, un pacient ce fumează de la 8 ani și care are funcția pulmonară redusă cu 80% față de normal, la vârsta actuală de 40 ani. Vârsta de începere a fumatului depinde și de condițiile socio-economice: cu cât ele sunt mai precare, cu atât vârsta este mai timpurie. Cât despre motive, cei care încep să fumeze urmează exemplul anturajului direct (părinți, colegi de clasă) și consideră fumatul un act de bravură, teribilism.

Cum afectează plămânii primul an de fumat? Dar următorii 5?

Dr. Laura Cardoș: Iritația și inflamația căilor aeriene apar imediat după inhalarea substanțelor toxice din fumul de țigară, cum ar fi: nicotină, gudron, monoxid de carbon, amoniac și multe altele. Distrucțiile vor fi cu atât mai accentuate, cu cât inhalarea noxelor este mai lungă. Modificările ADN-ului celular, cele care duc la apariția cancerului pulmonar, sunt cumulative: după 4 ani de fumat, riscul de cancer e de 4 ori mai mare decât după 1 an de fumat; după 5 ani, riscul de cancer crește de 5 ori față de 1 an de fumat, etc.

Ce se întâmplă în plămâni la fiecare decadă de fumat?

Dr. Laura Cardoș: Cu cât perioada de fumat este mai lungă, cu atât progresează și distrucția membranelor alveolare, dar și inflamația din căile aeriene. Pereții căilor aeriene devin mai groși din cauza inflamației și astfel, lumenul bronșic se îngustează, iar aerul pătrunde mai greu în interior, apărând dificultățile în respirație. În timp, se produce o remodelare bronșică și se schimbă arhitectura tractului respirator, în mod ireversibil. Această modificare nu poate fi corectată prin tratamentele medicamentoase existente. Modificările ADN-ului celular, răspunzătoare de apariția cancerului pulmonar, se cumulează în timp, iar efectele nocive ale fumatului asupra întregului organism sunt în creștere. Apar afecțiuni dermatologice, cardiovasculare, etc. Scade imunitatea la nivel respirator și apar mai multe infecții.

Cum influențează numărul de țigări fumate plămânii?

Dr. Laura Cardoș: Fumatul produce daune în întregul organism. Severitatea afectării organismului este individuală, dar mai multe țigări fumate înseamnă mai multe distrucții în organism. Riscul îmbolnăvirilor este direct proporțional cu numărul de țigări fumate pe zi, dar și cu numărul anilor de fumat. Astfel, riscul de cancer pulmonar este de 20 de ori mai mare la cei care fumează 20 țigări pe zi comparativ cu cei care fumează o țigară pe zi.

Ce șanse de regenerare a țesutului pulmonar există după renunțarea completă la tutun?

Dr. Laura Cardoș: Odată instalate, modificările produse de fumat asupra țesutului pulmonar sunt ireversibile. Mușchiul inimii și vasele de sânge își revin la un an după oprirea fumatului, dar plămânii nu își revin niciodată. Riscul de a face cancer pulmonar după oprirea completă a fumatului se reduce treptat în următorii 15 ani, dar rămâne mereu mai crescut decât la nefumători. Fumatul produce emfizem pulmonar, care înseamnă distrugerea treptată a pereților alveolelor pulmonare, cu ruperea membranelor alveolare. E important să nu fumăm, pentru a nu ne distruge ireversibil plămânii. Fumătorii trebuie motivați să se oprească, altfel distrucția pulmonară va continua și se va extinde.

Ce înseamnă fumatul pasiv periculos?

Dr. Laura Cardoș: Prin fumatul pasiv sunt inhalate substantele toxice din fumul de țigară. În momentul inhalării din țigară, doar 15% din fumul aspirat rămâne în plămânii fumatorului activ, iar restul de 85% este eliminat la exterior și este inhalat de nefumători, în mod egal cu cei care fumează. Aceasta presupune anumite riscuri, cum ar fi:

-risc crescut de accident cardio-vascular (de ex. infarct miocardic acut ), risc cu peste 25% mai mare la fumătorii pasivi decât la cei neexpuși fumului de țigară; acesta apare ca urmare a depunerii plăcilor de aterom pe vasele de sânge (artere coronare), ceea ce duce la îngustarea lor;

-risc de apariție a cancerului pulmonar, cu 30% mai mare în cazul fumătorilor pasivi față de nefumători;

-la pacienții astmatici, se poate declanșa o criză de astm bronșic, după o expunere la fumul de țigară de ordinul minutelor, prin inflamația produsă la nivelul căilor aeriene.

t de important este să ferim complet copiii de fumul de țigară?

Dr. Laura Cardoș: Bebelușii care sunt expuși la fumat în viața intrauterină se pot naște prematur și pot avea o greutate mai mică la naștere, de regulă, sub 2500 grame. Copiii care inhalează fum de țigară în mod repetat se îmbolnăvesc mai des. Ei fac boli precum bronșită, astm bronșic, pneumonie, otită medie, afecțiuni dermatologice, dar prezintă și întârzieri în dezvoltarea creierului. Copiii urmează, de obicei, exemplul părinților: dacă părinții sunt fumători, copiii înșiși se vor apuca de fumat mai ușor. În general, expunerea copiilor la fumul de țigară înseamnă tot fumat pasiv, cu toate consecințele expuse anterior, consecințe ce vor fi vizibile după ani de zile.

De ce apare cancerul pulmonar la fumători?

Dr. Laura Cardoș: Apariția cancerului pulmonar depinde de mai mulți factori, dintre care fumatul are rolul primordial. Este posibil să apară cancer pulmonar fără să existe fumat activ și/sau pasiv, dar 90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat, adică apar la fumători. Subsțantele toxice din fumul de țigară produc treptat modificări ale ADN-ului celular, având efecte mutagene, care determină apariția cancerului pulmonar. În fumul de țigară, există substanțe radioactive (de exemplu, plutoniu), care determină transformarea celulelor normale în celule canceroase. Fumul de țigară conține peste 4000 de compuși chimici, dintre care 50 de compuși sunt dovediți a fi cancerigeni. Efectul carcinogenetic este cu atât mai mare, cu cât numarul de țigări fumate este mai ridicat și durata consumului de tutun este mai mare. Totodată, riscurile sunt mai mari în cazul consumării țigărilor fără filtru decât al celor cu filtru.

Cum explicați procentul de fumători care nu fac cancer?

Dr. Laura Cardoș: Organizația Mondială a Sănătății a arătat că fumatul ucide 50% dintre fumători. Fumătorii care nu fac cancer sunt protejați de anumite gene, terenul lor genetic este determinant.

Există și posibilitatea ca unii fumători să decedeze din cauza altor boli produse de fumat și astfel, să nu aiba timp să dezvolte un cancer pulmonar.

De ce este periculos cancerul pulmonar?

Dr. Laura Cardoș: Cancerul pulmonar a devenit una din principalele cauze mondiale de deces. Cancerul pulmonar este o tumoră de extremă gravitate, în care simptomele apar tardiv, evoluând asimptomatic, adica “mut”, în majoritatea cazurilor. Mai puțin de o treime din cazuri sunt, la momentul diagnosticului, într-o etapă terapeutica utilă, în general, supraviețuirea fiind de 6-18 luni și doar aproximativ 20% din pacienți trăiesc mai mult de 1 an. În momentul diagnosticului, 55% dintre pacienți au metastaze, circa 30% au boala extinsă loco-regional și doar 15% au stadiu de boală localizat/limitat. În ce privește supraviețuirea la 5 ani, pentru pacienții cu stadii localizate ale bolii aceasta este de 48%, coborând la 18% pentru cei cu boala extinsă loco-regional și fiind practic nulă pentru cei cu metastaze. Rata de supraviețuire la 5 ani pentru toate stadiile de boală este de 15%, observându-se o creștere față de cea din anii ’60 (8%), creștere datorată progreselor în prevenție și tratament. Pacienții cu rata crescută de supraviețuire sunt cei diagnosticați în stadii precoce, operabile, fapt ce arată necesitatea diagnosticului în astfel de stadii, înainte de instalarea simptomelor.

 

Detalii
hepatita

Hepatitele B și C, un factor de risc important pentru cancerul de ficat

La ora actuală, contaminarea cu virusurile B și C se numără printre cei mai importanți factori de risc pentru cancer. Aceste două tipuri de virusuri extrem de agresive se localizează în ficat și pot duce la instalarea hepatitelor cronice de tip B și C, care inflamează țesutul hepatic. În timp, aceste două boli cresc riscul de ciroză și pe cel de cancer hepatic.

Conform cifrelor globale furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, 257 de milioane de oameni au hepatita de tip B și 71 de milioane se confruntă cu infecția dată de virusul de tip C. În același timp, câteva sute de mii de persoane își pierd viața din cauza complicațiilor date de aceste infecții cronice, printre acestea fiind în primul rând cancerul hepatic.

Cum se transmite virusul hepatitei B?

Având în vedere numărul mare al persoanelor infectate cu aceste virusuri, riscul major este ca acestea să se transmită mai departe, în cazul în care există obiceiuri și comportamente riscante. Astfel, virusul hepatitei B se poate transmite de mamă la copil în timpul nașterii, printr-o rană deschisă sau mucoasă care intră în contact cu sângele infectat, prin secreții, prin contact sexual neprotejat, dar și prin instrumente medicale nesterilizate de sângele infectat. Tatuajele, intervențiile chirurgicale și dentare fără sterilizare corespunzătoare, injectarea drogurilor cu seringi folosite de mai mulți consumatori, dar și anumite instrumente precum lama sau forfecuța de unghii pot transmite virusul printr-o rană deschisă. Virusul hepatic B trăiește 7 zile în afara corpului, iar în această perioadă, poate afecta pe oricine intră în contact cu suprafețele sau instrumentele infectate, printr-o rană deschisă sau prin mucoase. Perioada de incubație a infecției durează între 30 și 180 de zile, iar virusul poate fi detectat în corp într-un interval de 30-60 de zile de la infectare. Multe dintre contaminările cu virusul devin acute, iar sistemul imunitar reușește să anihileza infecția. Însă în multe cazuri, infecția devine cronică și în timp, afectează serios ficatul. Din fericire, pentru hepatita de tip B există vaccin care poate preveni infectarea și care este recomandat tuturor, mai ales celor expuși riscului de infectare.

Ce trebuie să știm despre virusul hepatitei C?

Virusul hepatitei C este la fel de periculos pentru sănătatea ficatului, precum virusul hepatitei B. Acesta se transmite prin transfuzii cu sânge infectat, instrumente nesterilizate sau injectarea de droguri cu seringi folosite în comun. Se poate transmite și prin contact sexual sau de la mamă la făt în timpul nașterii și poate da două tipuri de infectare: cea acută, care afectează până la 45 la sută dintre persoanele care contactează virusul și care remite fără tratament în maximum 6 luni; și cea cronică, afectând până la 60 la sută dintre persoane. Dintre acestea, un procent de până la 30 la sută riscă să facă ciroză în 20 de ani. Până la această oră, nu există încă un vaccin pentru hepatita de tip C.

Ce este ciroza?

Ciroza este un fenomen extrem de periculos pentru ficat. Aceasta presupune afectarea progresivă a țesutului hepatic, acesta nu-și mai poate îndeplini complet funcțiile, consumul cronic de alcool și hepatitele cronice fiind factorii de risc cei mai incriminați pentru ciroză. Un ficat afectat de ciroză are un risc crescut de cancer hepatic; de aceea, sfatul medicilor este respectarea terapiilor disponibile în prezent pentru hepatite tocmai pentru a reduce acest risc.

Cum se diagnostichează ciroza?

Ciroza reprezintă una dintre cele mai periculoase probleme de sănătate ale ficatului și ale organismului în general, iar semnele sale pot fi oboseala, lipsa apetitului, îngălbenirea tegumentelor și starea permanentă de oboseală. Testele de sânge și biopsia ficatului pot pune în evidență această condiție care predispune organismul către cancer hepatic. Până la această oră nu există niciun tratament pentru ciroză, soluția fiind doar transplantul hepatic. În plus, nu se cunosc exact nici care sunt mecanismele apariției cancerului hepatic în prezența cirozei, medicii supectând probabilitatea mai mare de mutații în ADN ca urmare a deteriorării prelungite a ficatului de către ciroză, În cazul pacienților care se confruntă cu această problemă, riscul de cancer hepatic este de 40 de ori mai mare decât la persoanele care nu au această patologie.

Când trebuie făcute testele pentru virusurile hepatitei B și C?

Orice persoană care se regăsește în situațiile de risc descrise anterior ar trebui să-și facă un test de sânge pentru hepatitele B și C. În cazul depistării unei infecții cronice, terapiile actuale pot ține sub control starea ficatului și pot amâna instalarea cirozei.

Detalii
shutterstock_90695944

Cancerul de col uterin poate fi vindecat: iată câteva argumente ca să veniți la medic cât mai repede!

Cancerul de col uterin afectează sute de mii de femei din întreaga lume: numai în 2012, peste 500 de mii s-au îmbolnăvit, deși afecțiunea poate fi prevenită și tratată într-o proporție de peste 90 la sută. Este al patrulea tip de cancer ca frecvență diagnosticat la femei, iar medicina actuală deține soluții accesibile pentru vindecare și evitarea stadiilor grave de boală. Iată câteva lucruri importante pe care orice femeie trebuie să le știe despre sănătatea colului uterin și prevenirea cancerului:

  1. Cancerul de col uterin reprezintă o transformare anormală a celulelor de la nivelul colului uterin, porțiunea inferioară a uterului. Însă instalarea cancerului este precedată de anumite modificări ușor de detectat prin analize.
  2. Majoritatea cancerelor de col uterin sunt cauzate de infecția cu Human Papilloma Virus (HPV), microorganism care se poate transmite prin contactul direct, mai ales în timpul actului sexual. Relațiile sexuale cu parteneri multipli, fără protecție, cresc riscul de infectare cu HPV ceea ce implicit expune organismul la instalarea cancerului.
  3. 8 din 10 persoane se infectează de-a lungul timpului cu virusul HPV. La majoritatea, infecția trece de la sine. Însă există cazuri când aceasta poate deveni periculoasă.
  4. Cancerul de col uterin este dat de infecția cu HPV, însă nu toate tulpinile sunt oncogene. Unele duc la apariția negilor genitali, care sunt inofensivi, altele creează condițiile perfecte pentru apariția cancerului. Există sute de tulpini de HPV, însă doar 12 dintre acestea cresc riscul apariției cancerului.
  5. Cancerul de col uterin poate fi ușor prevenit dacă modificările anormale de la nivelul colului uterin sunt depistate din timp. Pentru aceasta, există un test simplu, BabeșPapanicolau, pe care specialiștii Onco Card îl recomandă femeilor după 20 ani, în programele de teste destinate prevenției cancerului.
  6. Cancerul de col uterin este, în principal, declanșat de tulpinile 16 și 18, de aceea, specialiștii recomandă și testarea ADN pentru HPV. Aceasta le este de folos medicilor în monitorizarea pacientelor și în recomandarea celui mai bun program de screening, disponibil și la Onco Card, pentru a surprinde orice modificare în stadiu incipient și pentru a o trata.
  7. Cancerul de col uterin nu dă simptome la început, de aceea este importantă testarea BabeșPapanicolau, dupa 20 de ani, cu o frecvență recomandată de specialist. La fel de important este și controlul ginecologic anual.
  8. În stadii avansate, cancerul de col uterin poate da dureri, secreții vaginale anormale sau sângerări. Însă aceste stadii grave, pot fi prevenite prin controale regulate și terapii aplicate la timp.
  9. Șansele de vindecare ale cancerului de col sunt maxime în primele stadii de boală. Chirurgia, radioterapia și chimioterapia, care se fac și în spitalul Onco Card, salvează anual viețile a mii de femei.
  10. Cancerul de col uterin poate fi prevenit și prin vaccinarea împotriva HPV, înaintea vârstei de 26 de ani și a începerii vieții sexuale.
Detalii
shutterstock_180004901

Tot ce trebuie să știți despre cel mai periculos cancer de piele: melanomul

Un număr mare de alunițe pe piele, expunerile repetate la soare și apariția petelor de tot felul ar trebui să fie tot atâtea motive pentru a vă autoexamina pielea. În plus, orice program anual de teste și analize pe care le faceți ar trebui să includă și o examinare la dermatolog. Asta pentru a sta liniștiți și a vă asigura că orice problemă de sănătate gravă care apare pe piele este diagnosticată și tratată la timp. Dintre afecțiunile tegumentare cea mai periculoasă este melanomul, o formă de cancer foarte agresivă.

Cum apare melanomul?

Melanomul apare ca urmare a acumulării și dezvoltării aberante a celulor pigmentare din piele, melanocitele. Acest fenomen anormal poate duce la formarea de tumori la nivelul pielii. De vină poate fi expunerea la ultraviolete care deteriorează ADN-ul celular și produce mutații care duc la înmulțirea periculoasă a celulelor pigmentare.

Care sunt cauzele apariției melanomului?

La ora actuală, unul dintre cele mai periculoase comportamente care periclitează sănătatea pielii este expunerea la soare. De asemenea, bronzul obținut la solar este un factor de risc pentru melanom. La fel de expuse acestui tip de cancer sunt persoanele care au multe alunițe, cele cu pielea deschisă la culoare și pacienții cu sistemul imunitar scăzut. Riscul de melanom crește și ca urmare a prezenței acestui tip de cancer în familie, a existenței alunițelor modificate pe piele sau a unei mutații a genei BRAF, mutație care poate fi depistată prin teste genetice.

Care sunt semnele care anunță un melanom?

Având în vedere cât de periculos este melanomul, medicii dermatologi și cei oncologi vă recomandă să semnalați specialistului dermatolog orice semn de pe piele care nu trece. În plus, alunițele trebuie monitorizate atent, iar orice modificare a formei, culorii, diametrului și marginilor trebuie să vă aducă de urgență la medic.

Care sunt tratamentele pentru melanom?

Ca în orice tip de cancer, specialiștii insistă asupra vizitelor regulate la medicul dermatolog tocmai pentru a depista orice problemă în stadiu incipient și pentru a crește șansele de vindecare. Este valabil și în cazul melanomului, care în funcție de stadiu poate fi abordat și tratat prin intervenție chirurgicală, combinată sau nu cu alte terapii disponibile la ora actuală. Practic, specialiștii excizează melanomul, apoi în funcție de stadiu (există 4 stadii), pot recomanda imunoterapia cu medicamente care stimulează sistemul imunitar să lupte cu cancerul, terapia țintită destinată anihilării elementelor celulare care stimulează acumularea de celule maligne, chimioterapia și radioterapia.

Cum poate fi prevenit melanomul?

Pentru o bună sănătatea a pielii, medicii sunt unanim de acord că ar trebui să evităm expunerile la soare între orele 10 și 16. Apoi, de mare ajutor este folosirea cremelor cu factor de protecție de cel puțin 30. Acestea trebuie să protejeze atât împotriva UVA, cât și a razelor UVB. Evitarea arsurilor, a bronzatului la solar, aplicarea regulată a cremelor de fotoprotecție, autoexaminarea regulată a pielii și vizita anuală la dermatolog fac parte din tabloul de măsuri care vă pot feri de melanom. De asemenea, bebelușii și copiii mici trebuie feriți de soare pentru că arsura în copilărie crește enorm riscul de cancer de piele la vârstă adultă.

Detalii
cancer de san

10 lucruri esențiale pe care femeile trebuie să le știe despre cancerul de sân

Pentru orice femeie, sânii înseamnă frumusețe, senzualitate, feminitate, legătura profundă cu bebelușii, dar și multă, multă grijă și îngrijorare în momentul în care se confruntă cu un disconfort sau o durere localizate în zona mamară. Pentru majoritatea, sunt simptome trecătoare, care, totuși, nu trebuie trecute cu vederea. Însă pentru câteva mii de românce care anual fac cancer de sân, acestea sunt începutul unui demers medical presărat cu investigații, terapii, intervenții chirurgicale și recuperare care, dacă sunt făcute din timp, de către specialiști cu experiență, pot duce la vindecare pe termen lung. De aceea, trecem în revistă câteva lucruri esențiale despre sâni și cancerul mamar pentru ca boala să nu mai fie un tabu, cu consecințele de rigoare extrem de grave.

  1. Orice femeie ar trebuie să fie atentă la starea de sănătate a sânilor ei. Experții americani recomandă ca autopalparea să se facă începând cu vârsta de 20 de ani, iar orice nodul, secreție anormală sau pată de pe pielea din zona mamară trebuie semnalate medicului. Autoexaminarea ar trebui făcută la 3-5 zile de la terminarea ciclului menstrual, pentru că această perioadă din lună poate modifica temporar aspectul și consistența glandei mamare.
  2. Controlul anual al sânilor ar trebui să facă parte din rutina de menținere a sănătății și prevenire a îmbolnăvirilor grave. În plus, specialiștii recomandă investigații precum ecografia și mamografia în funcție de vârstă. Medicii spitalului Onco Card recomandă tuturor femeilor din România să includă în investigațiile pe care le fac regulat și pe cele destinate sănătății sânilor: astfel, examinarea și ecografia sânilor trebuie făcute între 20 și 50 de ani, iar mamografia se recomandă după vârsta de 40 de ani.
  3.  Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la femei și al doilea ca număr de cazuri din totalul de boli maligne la nivel mondial. Se estimează că una din 8 femei ar putea face cancer mamar de-a lungul vieții, dar, din fericire, acesta este printre cancerele cu cel mai mare potențial de vindecare dacă este depistat la timp.
  4.  Tumorile maligne mamare apar ca urmare a acumulării de celule anormale în țesutul mamar: deși în mod normal, celulele corpului uman se nasc, trăiesc și mor și sunt înlocuite de unele noi, există momente când mecanismul acesta normal este perturbat, celulele nu mai mor, se acumulează în țesuturi și astfel apar tumorile care împiedică funcționarea anormală a organelor și sistemelor. Unele pot migra și pot forma la distanță metastaze, în alte zone ale corpului. Cancerul mamar poate fi de mai multe feluri: carcinom ductal in situ, carcinom lobular in situ, carcinom ductal invaziv și carcinom lobular invaziv.
  5. Nu toate tumorile care apar la nivelul sânilor sunt cancere. Există și formațiuni precum chisturile, fibroadenomul, hiperplazia sau papilomul intraductal care sunt benigne, dar trebuie monitorizate și tratate cu aceeași grijă de către paciente și medici.
  6. Multe dintre cazurile de cancer nu au o cauză clară a apariției. Însă există și situații care cresc riscul de cancer mamar, iar dintre acestea specialiștii în tratarea cancerului de sân din spitalul Onco Card menționează vârsta (peste 70 la sută dintre cazuri apar după 50 de ani), prima menstruație mai devreme de 11 ani, menopauza tardivă după 55 de ani, prima naștere după 30 de ani, terapiile cu hormoni de substituție, obezitatea, consulmul de alcool, leziunile premaligne, mutațiile genetice și densitatea crescută a glandei mamare.
  7. Extrem de atente la sănătatea sânilor trebuie să fie femeile care au avut rude gradul 1 cu cancer mamar. Riscul este cu atât mai mare cu cât mama, sora sau fiica au avut cancer mamar înainte de menopauză sau dacă au avut la ambii sâni. De asemenea, femeile care moștenesc genele BRCA1 și BRCA2 au un risc mai mare de a face un cancer de sân, aproximativ 10 la sută din numărul cazurilor fiind ereditare.
  8. Cancerul de sân se poate vindeca, iar speranța de viață depășeste cu mult 5 ani dacă boala este depistată la timp. La ora actuală, chirurgia, radioterapia, chimioterapia și terapia hormonală oferă femeilor posibilitatea de a accesa cea mai potrivită terapie, în funcție de caz..
  9. Orice femeie diagnosticată cu cancer de sân ar trebui să solicite medicului informații precise despre tratamente, posibilele efecte adverse, dieta și activitatea fizică de pe parcursul tratamentului, căderea părului după chimioterapie, menopauză precoce și infertilitate.
  10. Deși cancerul de sân presupune în multe cazuri mastectomie, uneori bilaterală, pacientele trebuie să știe că pot beneficia de reconstrucție cu proteze mamare, ceea ce le redă încrederea de sine și reduce riscul de depresie.
Detalii