Performanță pentru viață!

Orar : Luni - Vineri | 08:00 - 20:00
  Contact : (+40) 268 448 000

All Posts Tagged: diagnostic

cancer pancreatic

Cancerul de pancreas: ce soluții există pentru acest tip de afecțiune malignă

Conform statisticilor din 2012, cancerul de pancreas ocupă locul 12 în topul cancerelor în ceea ce privește frecvența, cu un număr de peste 330.000 de îmbolnăviri la nivel global. O persoană din 76 poate dezvolta această afecțiune malignă, 55 la sută dintre cancerele de pancreas aparând în țările dezvoltate.

Ce este cancerul de pancreas și de câte tipuri este?

Cancerul pancreatic apare ca urmare a mutațiilor celulare care se instalează la nivelul pancreasului. Celulele afectate se înmulțesc aberant, fenomen care duce la formarea tumorilor. În plus, celulele anormale pot migra, prin sânge sau limfă, și pot produce metastaze. Un cancer pancreatic se poate localiza fie în porțiunea exocrină (cea care produce elemente necesare digestiei), fie în cea endocrină (cea în care se secretă insulina și alți hormoni). Cea mai frecventă formă de cancer pancreatic este adenocarcinomul, dar mai există și altele precum carcinomul adenoscuamos sau carcinomul scuamos. Stadiile bolii pot fi de la 0 (o celulă modificată care nu poate fi detectată), 1 (tumoră localizată), 2 (tumoră extinsă spre nodulii limfatici) 3 (tumoră extinsă către sistemul circulator și limfatic) și 4 (tumoră care a dat metastaze).

De ce apare cancerul de pancreas?

Cauzele cancerului de pancreas nu sunt cunoscute până la această oră, însă există situații care cresc riscul acestei afecțiuni grave. Moștenirea genetică este importantă, un procent de până la 10 dintre pacienții cu cancer de pancreas având rude apropiate care s-au confruntat cu această problemă gravă de sănătate. Fumatul este, de asemenea, un alt factor important de risc, alături de obezitate și diabet. Printre situațiile care favorizează riscul de cancer pancreatic se numără consumul excesiv de carne roșie și afumături, la fel și existența unui episod de pancreatită în antecedent.

Care sunt simptomele cancerului de pancreas?

La debut, în stadiile incipiente, cancerul de pancreas nu dă simptome. Abia atunci când se agravează, pacienții se confruntă cu scăderea rapidă în greutate, îngălbenirea pielii, stare de rău, senzația de vomă, dureri abdominale, creșterea în dimensiuni a ganglionilor și modificări de culoare ale urinei și materiilor fecale (urină închisă la culoare, materii fecale deschise la culoare).

Cum poate fi diagnosticat cancerul de pancreas?

Pentru a diagnostica acest tip de cancer, specialiștii aplică o serie de teste și investigații din care fac parte: examinarea generală, testele de sânge, ecografia, tomografia, rezonanța magnetică, PET CT (investigația radiologică prin care se evaluează activitatea unei tumori, dar și răspândirea acesteia) și biopsia (țesuturile se pot preleva prin puncție, endoscopie, laparoscopie sau colangiopancreatografie).

Cum poate fi tratat cancerul de pancreas?

În funcție de stadiul bolii și de localizare, soluția poate fi intervenția chirurgicală care presupune fie excizia unei porțiuni din pancreas și a ganglionilor limfatici, fie a unei porțiuni mai extinse din tubul digestiv care poate include porțiuni din pancreas, stomac, intestin subțire și vezică biliară. De asemenea, o intervenție la care s-a renunțat în ultima vreme este excizia totală a pancreasului și splinei. Procedurile chirurgicale pot fi însoțite de chimioterapie și radioterapie, pentru a crește șansele de reușită ale protocolului terapeutic.

Cum poate fi redus riscul de cancer de pancreas?

Deși nu poate fi eliminat total, riscul de cancer pancreatic poate fi diminuat prin câteva măsuri simple, care pot îmbunătăți starea generală de sănătate și o pot menține pe termen lung. Printre recomandările medicilor, se numără adoptarea unei diete bogate în legume și fructe proaspete, precum și a unui program susținut de mișcare care să contribuie la menținerea greutății optime. Evitarea fumatului și a consumului de alcool sunt și ele pe lista recomandărilor.

Detalii
shutterstock_646764016

5 informații esențiale despre carcinomul bazocelular

Pielea este cel mai mare organ al organismului uman, la vârstă adultă ajungând să cântărească peste 3 kilograme și să măsoare 2 metri pătrați. Pielea are numeroase funcții în organism, protejându-l împotriva microorganismelor, temperaturilor extreme, razelor ultraviolete și diverselor substanțe chimice cu care intrăm în contact. De asemenea, fiind un organ flexibil, ne permite mișcarea, iar inervația sa facilitează comunicarea dintre creier și mediul exterior. Un rol important al pielii este acela de a produce vitamina D, substanță care ajută la fixarea calciului în oase. Fiind însă contactul nostru direct cu mediul și având dimensiuni impresionante în raport cu celelalte organe, pielea poate deveni extrem de vulnerabilă în fața îmbolnăvirilor grave, mai ales din cauza stilului de viață și a schimbărilor climatice din ultimii zeci de ani. Anual, numărul cancerelor cutanate, diagnosticate la nivel global ajunge și la 3 milioane, una din trei afecțiuni maligne fiind depistată la nivel cutanat. Dintre acestea doar 132 de mii de cazuri sunt melanoame, melanomul fiind cea mai gravă formă de cancer de piele. Restul cancerelor reprezintă tipuri de afecțiuni maligne cu șanse mult mai mari de vindecare și supraviețuire pe termen lung. Cel mai frecvent dintre cancerele cutanate este carcinomul bazocelular, considerat de altfel și cea mai frecventă afecțiune malignă. Acesta poate fi prevenit, depistat la timp și vindecat dacă ținem cont de următoarele aspecte esențiale.

  1. Carcinomul bazocelular poate fi declanșat de expunerile prelungite la soare.

În ultimii zeci de ani, expunerile prelungite la soare au crescut simțitor numărul cazurilor de cancer cutanat. Aceasta și din cauza subțierii stratului de ozon, fenomen care a dus la creșterea cantității și agresivității razelor ultraviolete care ajung pe Pământ. În aceste condiții, mersul la plajă, în mijlocul zilei, neglijarea aplicării cremelor cu factor de protecție și arsurile solare, extrem de periculoase pentru copii, favorizează substanțial riscul apariției carcinomului bazocelular, mai ales pe zonele expuse precum fața, gâtul, urechile, umerii și spatele.

  1. Carcinomul bazocelular este mai frecvent la persoanele cu pielea și ochii deschiși la culoare. 

Culoarea pielii este dată de melanină, pigment cu diverse concentrații al cărui rol este acela de a ne feri de agresiunea soarelui. Astfel, se explică pielea închisă la culoare la populațiile care locuiesc în zonele ecuatoriale și tropicale și cea deschisă la culoare în zonele nordice, unde zilele sunt mai scurte. Însă tot mai multe persoane cu pielea albă călătoresc, merg în croaziere, fac sporturi nautice și implicit se expun la soare în țările cu mult soare ceea ce le face vulnerabile în fața carcinomului cutanat.

  1. Carcinomul bazocelular poate evolua timp îndelungat.

Deseori, medicii diagnostichează carcinomul bazocelular la persoane în vârstă care au lucrat mult timp în soare. Acestea spun de obicei că au observat pe piele leziuni care nu treceau, dar nu le considerau periculoase pentru a le semnala medicului. De aceea, recomandările tuturor specialiștilor includ vizita urgentă la dermatolog ori de câte ori o leziune nu trece. În plus, consultul dermatologic, recomandat de către specialiștii Onco Card în pachetele de prevenție atât femeilor, cât și bărbaților după 20 de ani, trebuie să devină o regulă în fiecare an, mai ales în cazul persoanelor care s-au expus la soare pe tot parcursul vieții. Îngrijorător este faptul că tot mai multe persoane tinere, cu vârsta sub 40 de ani, ajung la medic pentru o rană care nu trece sau un semn care supurează, iar acestea se dovedesc a fi cancere cutanate. În aceste conditiții, autoexaminarea regulată pielii, atât a zonelor expuse, dar și a celor mai puțin vizibile (scalp, zonă inghinală) trebuie să fie un obicei al oricărei persoane care își dorește o piele sănătoasă.

  1. Carcinomul bazocelular poate fi vindecat în proporție de peste 90 la sută.

Chiar dacă diagnosticul “carcinom bazocelular” tulbură viețile pacienților, aceștia trebuie să știe că au șanse bune de vindecare, mai ales în faza incipientă a bolii. În funcție de localizarea carcinomului, de profunzimea tumorii, dar și de particularitățile fiecărui caz, chirurgii dermatologi pot recomanda diverse terapii: chiuretajul și electrocauterizarea (pentru leziunile mici), chirurgia micrografică Mohs care presupune excizarea de mare finețe a tumorii și a țesuturilor din jurul tumorii, până la eliminarea completă a cancerului (se aplică tumorilor mari, celor nu sunt foarte bine delimitate sau celor situate în zone sensibil de abordat precum cele din jurul ochilor, nasului, buzelor), excizia chirurgicală (se face pentru zonele mai puțin delicate, cu respectarea unei margini optime de siguranță), radioterapia (razele X se aplică în cazurile care nu permit intervenția chirurgicală – acestea sunt persoanele în vârstă, cu sănătate precară, cazuri de localizare dificilă a tumorii și cazurile cu margini pozitive sau fără margini de siguranță oncologică – și poate implica mai multe ședințe de tratament), criochirurgia (tumorile sunt distruse cu ajutorul azotului lichid) și unele medicamente orale sau topice.

  1. Carcinomul bazocelular poate fi corect diagnosticat cu ajutorul biopsiei.

Orice rană care nu trece, orice zonă iritată a pielii sau cu aspect de cicatrice, un nodul sau o excrescență cu aspect neted, toate trebuie semnalate medicului dermatolog. Acesta le poate evalua cu ajutorul dermatoscopului și poate recomanda o biopsie pentru a pune un diagnostic. De asemenea, orice îndepărtare a tumorilor este însoțită și de analiza histopatologică, pentru a evalua atât natura tumorii, cât și marginile și profunzimea acesteia. Deși carcinomul bazocelular nu dă metastaze, acesta se poate complica prin sângerări, suprainfectare, iar în formele avansate, poate ataca țesuturile osoase și cartilagiile.

Detalii
shutterstock_543603493

Cancerul de plămâni sau de ce trebuie să renunțați la fumat chiar acum

În ciuda avertismentelor tuturor medicilor, în ciuda campaniilor antifumat, în ciuda interdicției de a consuma tutun în spații închise, există încă o mulțime de oameni care nu vor să renunțe definitiv la fumat. Mai mult, există în continuare o tendință a adolescenților și tinerilor de a adopta acest obicei nociv, cu un impact devastator asupra sănătății plămânilor și organismului în general. Asta chiar în ciuda cifrelor extrem de convingătoare în privința contribuției dovedite pe care o au țigările în apariția multor forme de cancer. Dintre acestea, cancerul de plămâni, una dintre cele mai grave forme de cancer, este și cel mai răspândit în lume, cu aproape 2 milioane de cazuri diagnosticate anual. Ca frecvență, este cancerul cel mai des întâlnit la bărbați și pe locul 5 pe lista afecțiunilor maligne la femei. Se estimează că fumatul este principala cauză a apariției cancerului de plămâni, 85 la sută dintre cazuri având drept cauză consumul cronic de tutun. Vestea bună este că evitarea fumatului și renunțarea definitivă la țigări, în cazul consumatorilor cronici, reduce semnificativ riscul apariției tumorilor maligne la plămâni.

Ce efect nociv au țigările în organism?

Până în anii ’30 ai secolului trecut, cancerul de plămâni era mai puțin frecvent, însă dezvoltarea industriei tutunului a dus la creșterea numărului de cazuri diagnosticate în toată lumea. Campaniile antifumat din ultimii 20 de ani au contribuit la scăderea numărului de pacienți cu cancer de plămâni în țările dezvoltate, însă drama celor care fumează ani în șir este departe de a se fi încheiat. Motivul? Țigările, mai precis inhalarea fumului fierbinte în plămâni, au drept efect pe termen lung deteriorarea ADN-ului la nivel celular. Ce înseamnă asta? Înseamnă că astfel, în plămâni, se creează un teren vulnerabil, propice transformărilor maligne. În același timp, tutunul distruge și anumite celule care ne pot proteja împotriva cancerului. După numeroase studii, cercetătorii au ajuns la concluzia că fumatul pe termen lung este cel mai nociv: este mai grav dacă fumăm câte un pachet pe zi, timp de zeci de ani, decât dacă abuzăm de țigări o perioadă mai scurtă de timp. În plus, cercetările au dovedit că după 15 țigări fumate se produce o afectare a ADN-ului, ceea ce în timp crește riscul de transformare a celulelor afectate de substanțele chimice din țigări în unele cu potențial malign. Așadar, sfatul medicilor este unul singur: renunțați cât mai repede la fumat. Argumentul suprem este faptul că fumatul cronic este factor de risc dovedit pentru multe tipuri de cancer, pentru boli cardiovasculare și afecțiuni pulmonare. Dintre cancere, fumatul își spune cuvântul în cel al cavității bucale, de laringe, esofag, ficat, pancreas, stomac, rinichi, ovare, vezică urinară, col uterin, dar și în leucemii. Însă de departe, cancerul de plămâni rămâne cea mai gravă afecțiune declanșată de fumat.

Cum apare cancerul de plămâni?

Pe lângă tutun, țigările moderne conțin multe substanțe chimice dovedite ca fiind nocive. Inhalate prin fumul fierbinte, acestea afectează funcția cililor, structuri din plămâni care au tocmai rolul de a proteja țesutul pulmonar împotriva microorganismelor și toxinelor care pătrund prin respirație. Astfel, plămânii devin vulnerabili, iar în timp, această vulnerabilitate se traduce prin apariția tumorilor maligne.

Care sunt simptomele cancerului de plămâni?

Din păcate, cancerul de plămâni nu este unul care să dea semne zgomotoase din primele stadii de boală. Simptomele apar mai târziu, când șansele de supraviețuire pe termen lung se reduc simțitor. Astfel, tusea persistentă, durerile în piept, dificultățile de respirație, starea de oboseală permanentă ar trebui să pună orice fumător pe gânduri, dar nu numai: cancerele de plămâni apar și la persoane care nu s-au atins de țigări, la fel cum apar și la cei expuși fumului de țigară prin fumatul pasiv.

Cum poate fi diagnosticat cancerul de plămâni?

În unele cazuri, cancerul de plămâni în stare incipientă poate fi pus în evidență prin tomografia computerizată, de aceea specialiștii americani recomandă ca aceasta să fie făcută anual, peste vârsta de 55 de ani, de către cei care se știu fumători și de către persoanele care s-au lăsat de fumat recent, mai devreme de 15 ani. Însă nu există garanția în toate cazurile că tomografia poate pune în evidență transformările maligne la început. Atunci, când există suspiciuni de cancer, pneumologii recomandă radiografia, teste de sânge, analiza lichidelor expectorate și biopsia. Specialiștii Onco Card au inclus în pachetul anual de analize și investigații de prevenție atât radiografia toracică, cât și tomografia computerizată, acestea fiind recomandate atât femeilor, cât și bârbaților cu vârsta peste 40 de ani, tocmai pentru a surprinde afecțiunile maligne în stadii cât mai incipiente.

Care sunt stadiile cancerului de plămâni?

La ora actuală, medicii diagnostichează două tipuri de cancer pulmonar, iar acestea pot avea mai multe stadii. Acestea sunt date de extinderea tumorii, de afectarea nodulilor limfatici și de metastazele la distanță. Cele mai multe cancere sunt depistate în stadii avansate, de aceea, specialiștii insistă asupra renunțării la tutun cât mai repede, înainte ca acesta să producă ravagii în plămâni și nu numai.

Ce terapii sunt disponibile pentru cancerul de plămâni?

În funcție de tipul de cancer, medicii pot recomanda intervenția chirurgială, radioterapiași chimioterapia. În stadii incipiente, extirparea țesutului pulmonar bolnav sau a întregului plămân, poate stopa o vreme evoluția bolii. În stadii avansate, medicamentele și radioterapia pot ușura respirația pacienților și le pot asigura creșterea supraviețuirii și o mai bună calitate a vieții. Dintre terapiile de ultimă generație, cea țintită vizează stoparea multiplicării celulelor maligne și întreruperea hrănirii cu sânge a tumorii, iar imunoterapia stimulează organismul să lupte cu cancerul. Însă aceste terapii nu funcționează în toate cazurile.

Detalii