O N C O C A R D - Performanță pentru viață!

Orar : Luni - Vineri | 08:00 - 20:00
  Contact : (+40) 268 448 000

All Posts Tagged: fumat

34021515_1815277891867129_8704342195664060416_n

Dr. Laura Cardoș: 90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, fumatul este una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică globală ce a afectat vreodată omenirea: peste un miliard de persoane fumează, iar jumătate din cei care o fac vor muri din cauza acestui obicei. Anual, în lume, peste 7 milioane de oameni își pierd viața ca urmare a fumatului: peste 6 milioane sunt fumători, în timp ce aproape 900 de mii au inhalat constant fum de țigară, fiind expuși fumatului la mâna doua. Fumatul este principala cauză pentru instalarea cancerului pulmonar, dar și factor de risc pentru alte boli. Pentru a evalua impactul fumatului asupra stării de sănătate, specialiștii spitalului Onco Card recomandă teste și analize precum consultul general și radiografia toracică, chiar după vârsta de 20 de ani, în cadrul programelor de prevenție a bolilor grave. Medicul primar pneumoftiziolog Laura Cardoș, din cadrul Onco Card, explică motivele grave pentru care nimeni nu ar trebui să fumeze, iar dacă o face, ar trebui să renunțe urgent.

La ce vârstă încep românii să fumeze și de ce? 

Dr. Laura Cardoș: Pacienții mei fumează propriu-zis de la vârsta de 18-20 ani, dar încep să cocheteze cu țigara de la 14-16 ani. Recordman-ul meu, în sens negativ evident, este un pacient care fumează de la 6 ani. Am, de asemenea, un pacient ce fumează de la 8 ani și care are funcția pulmonară redusă cu 80% față de normal, la vârsta actuală de 40 ani. Vârsta de începere a fumatului depinde și de condițiile socio-economice: cu cât ele sunt mai precare, cu atât vârsta este mai timpurie. Cât despre motive, cei care încep să fumeze urmează exemplul anturajului direct (părinți, colegi de clasă) și consideră fumatul un act de bravură, teribilism.

Cum afectează plămânii primul an de fumat? Dar următorii 5?

Dr. Laura Cardoș: Iritația și inflamația căilor aeriene apar imediat după inhalarea substanțelor toxice din fumul de țigară, cum ar fi: nicotină, gudron, monoxid de carbon, amoniac și multe altele. Distrucțiile vor fi cu atât mai accentuate, cu cât inhalarea noxelor este mai lungă. Modificările ADN-ului celular, cele care duc la apariția cancerului pulmonar, sunt cumulative: după 4 ani de fumat, riscul de cancer e de 4 ori mai mare decât după 1 an de fumat; după 5 ani, riscul de cancer crește de 5 ori față de 1 an de fumat, etc.

Ce se întâmplă în plămâni la fiecare decadă de fumat?

Dr. Laura Cardoș: Cu cât perioada de fumat este mai lungă, cu atât progresează și distrucția membranelor alveolare, dar și inflamația din căile aeriene. Pereții căilor aeriene devin mai groși din cauza inflamației și astfel, lumenul bronșic se îngustează, iar aerul pătrunde mai greu în interior, apărând dificultățile în respirație. În timp, se produce o remodelare bronșică și se schimbă arhitectura tractului respirator, în mod ireversibil. Această modificare nu poate fi corectată prin tratamentele medicamentoase existente. Modificările ADN-ului celular, răspunzătoare de apariția cancerului pulmonar, se cumulează în timp, iar efectele nocive ale fumatului asupra întregului organism sunt în creștere. Apar afecțiuni dermatologice, cardiovasculare, etc. Scade imunitatea la nivel respirator și apar mai multe infecții.

Cum influențează numărul de țigări fumate plămânii?

Dr. Laura Cardoș: Fumatul produce daune în întregul organism. Severitatea afectării organismului este individuală, dar mai multe țigări fumate înseamnă mai multe distrucții în organism. Riscul îmbolnăvirilor este direct proporțional cu numărul de țigări fumate pe zi, dar și cu numărul anilor de fumat. Astfel, riscul de cancer pulmonar este de 20 de ori mai mare la cei care fumează 20 țigări pe zi comparativ cu cei care fumează o țigară pe zi.

Ce șanse de regenerare a țesutului pulmonar există după renunțarea completă la tutun?

Dr. Laura Cardoș: Odată instalate, modificările produse de fumat asupra țesutului pulmonar sunt ireversibile. Mușchiul inimii și vasele de sânge își revin la un an după oprirea fumatului, dar plămânii nu își revin niciodată. Riscul de a face cancer pulmonar după oprirea completă a fumatului se reduce treptat în următorii 15 ani, dar rămâne mereu mai crescut decât la nefumători. Fumatul produce emfizem pulmonar, care înseamnă distrugerea treptată a pereților alveolelor pulmonare, cu ruperea membranelor alveolare. E important să nu fumăm, pentru a nu ne distruge ireversibil plămânii. Fumătorii trebuie motivați să se oprească, altfel distrucția pulmonară va continua și se va extinde.

Ce înseamnă fumatul pasiv periculos?

Dr. Laura Cardoș: Prin fumatul pasiv sunt inhalate substantele toxice din fumul de țigară. În momentul inhalării din țigară, doar 15% din fumul aspirat rămâne în plămânii fumatorului activ, iar restul de 85% este eliminat la exterior și este inhalat de nefumători, în mod egal cu cei care fumează. Aceasta presupune anumite riscuri, cum ar fi:

-risc crescut de accident cardio-vascular (de ex. infarct miocardic acut ), risc cu peste 25% mai mare la fumătorii pasivi decât la cei neexpuși fumului de țigară; acesta apare ca urmare a depunerii plăcilor de aterom pe vasele de sânge (artere coronare), ceea ce duce la îngustarea lor;

-risc de apariție a cancerului pulmonar, cu 30% mai mare în cazul fumătorilor pasivi față de nefumători;

-la pacienții astmatici, se poate declanșa o criză de astm bronșic, după o expunere la fumul de țigară de ordinul minutelor, prin inflamația produsă la nivelul căilor aeriene.

t de important este să ferim complet copiii de fumul de țigară?

Dr. Laura Cardoș: Bebelușii care sunt expuși la fumat în viața intrauterină se pot naște prematur și pot avea o greutate mai mică la naștere, de regulă, sub 2500 grame. Copiii care inhalează fum de țigară în mod repetat se îmbolnăvesc mai des. Ei fac boli precum bronșită, astm bronșic, pneumonie, otită medie, afecțiuni dermatologice, dar prezintă și întârzieri în dezvoltarea creierului. Copiii urmează, de obicei, exemplul părinților: dacă părinții sunt fumători, copiii înșiși se vor apuca de fumat mai ușor. În general, expunerea copiilor la fumul de țigară înseamnă tot fumat pasiv, cu toate consecințele expuse anterior, consecințe ce vor fi vizibile după ani de zile.

De ce apare cancerul pulmonar la fumători?

Dr. Laura Cardoș: Apariția cancerului pulmonar depinde de mai mulți factori, dintre care fumatul are rolul primordial. Este posibil să apară cancer pulmonar fără să existe fumat activ și/sau pasiv, dar 90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat, adică apar la fumători. Subsțantele toxice din fumul de țigară produc treptat modificări ale ADN-ului celular, având efecte mutagene, care determină apariția cancerului pulmonar. În fumul de țigară, există substanțe radioactive (de exemplu, plutoniu), care determină transformarea celulelor normale în celule canceroase. Fumul de țigară conține peste 4000 de compuși chimici, dintre care 50 de compuși sunt dovediți a fi cancerigeni. Efectul carcinogenetic este cu atât mai mare, cu cât numarul de țigări fumate este mai ridicat și durata consumului de tutun este mai mare. Totodată, riscurile sunt mai mari în cazul consumării țigărilor fără filtru decât al celor cu filtru.

Cum explicați procentul de fumători care nu fac cancer?

Dr. Laura Cardoș: Organizația Mondială a Sănătății a arătat că fumatul ucide 50% dintre fumători. Fumătorii care nu fac cancer sunt protejați de anumite gene, terenul lor genetic este determinant.

Există și posibilitatea ca unii fumători să decedeze din cauza altor boli produse de fumat și astfel, să nu aiba timp să dezvolte un cancer pulmonar.

De ce este periculos cancerul pulmonar?

Dr. Laura Cardoș: Cancerul pulmonar a devenit una din principalele cauze mondiale de deces. Cancerul pulmonar este o tumoră de extremă gravitate, în care simptomele apar tardiv, evoluând asimptomatic, adica “mut”, în majoritatea cazurilor. Mai puțin de o treime din cazuri sunt, la momentul diagnosticului, într-o etapă terapeutica utilă, în general, supraviețuirea fiind de 6-18 luni și doar aproximativ 20% din pacienți trăiesc mai mult de 1 an. În momentul diagnosticului, 55% dintre pacienți au metastaze, circa 30% au boala extinsă loco-regional și doar 15% au stadiu de boală localizat/limitat. În ce privește supraviețuirea la 5 ani, pentru pacienții cu stadii localizate ale bolii aceasta este de 48%, coborând la 18% pentru cei cu boala extinsă loco-regional și fiind practic nulă pentru cei cu metastaze. Rata de supraviețuire la 5 ani pentru toate stadiile de boală este de 15%, observându-se o creștere față de cea din anii ’60 (8%), creștere datorată progreselor în prevenție și tratament. Pacienții cu rata crescută de supraviețuire sunt cei diagnosticați în stadii precoce, operabile, fapt ce arată necesitatea diagnosticului în astfel de stadii, înainte de instalarea simptomelor.

 

Detalii